Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce învață astăzi elevii ruși despre căderea URSS?

copii_rusia.png

Copii din Rostov, Rusia
Sursa imaginii: 
Reuters via rfi.fr

Căderea Uniunii Sovietice a devenit în Rusia o problemă politică și istorică foarte sensibilă, mai ales când vine vorba de predarea în școli a istoriei comunismului și, implicit, a perioadei staliniste. RFI continuă seria de articole și analize dedicate aniversării a 30 de ani de la istoricul eveniment:

Într-o după-amiază de miercuri la Moscova, o clasă de elevi vizitează Muzeul de Istorie a Gulagului: „Primul lucru pe care îl vezi de la intrare este ceea ce îți apare în cale cel mai adesea atunci când ai de-a face cu sistemul totalitar – uși închise. Sunt ușile ministerelor, birourilor, ușile închisorilor și lagărelor de muncă” - Konstantin Andreev, șeful centrului de formare al muzeului, le povestește adolescenților despre ușile solide, cel mai adesea din metal, cu încuietori și lanțuri.

Elevi tac, ceea ce nu se întâmplă des: „Într-o zi, un tânăr a venit cu clasa îmbrăcat la costum și cravată, cu o insignă de Komsomol la piept, semn al Uniunii tineretului comunist. Fac turul ghidat, vorbesc despre Stalin, lagăre ... Îi acord atenție și consum multă energie cu explicații. După vizită, mă întreabă: „De ce urâți atât de mult regimul sovietic? De ce vorbiți astfel despre el?” M-am uitat la insigna lui și i-am răspuns: „Ca să poți avea libertatea de a decide dacă să porți sau nu acest simbol”.

Falsul patriotism

„Doar 20% până la 30% dintre elevii de clasa a XII-a care vizitează acest muzeu știau câte ceva despre gulag, dictatură și cultul personalității, spune Konstantin Andreev. Vina aparține sistemului de educație, modului de predare a istoriei, în special de la apariția noilor manuale în 2012, potrivit profesoarei de istorie Elena Dordjieva.

„Despre Pactul Molotov-Ribbentrop, de exemplu, se menționează că a ajutat la prevenirea războiului dintre Uniunea Sovietică și Germania”, explică ea. „Dar nu se spune nimic despre consecințele acestui pact asupra popoarelor baltice, asupra deportării lor. Și apoi există și o problemă cu obiectivul declarat al autorilor acestui manual: de a crește sentimentul de patriotism.

Dar tendința în acest moment este falsul patriotism. Patriotismul este dragoste pentru patrie, nu dragoste pentru reprezentanții de la guvernare. Pentru a-ți iubi patria, trebuie să-i studiezi istoria în mod obiectiv. Și pentru asta, trebuie să vorbim deschis despre paginile întunecate ale istoriei.

Primăvara trecută, sancțiunile pentru „difuzarea de informații false despre acțiunile Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial” se sancționau cu până la trei ani de închisoare.

 

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de rfi.fr.