Statele Unite în 2022: majoritatea parlamentară și democrația pe muchie de cuțit

În 2022, nu doar viitorul politic al Americii va fi în dispută, ci și trecutul.

Viitorul va fi decis, în mare măsură, pe 8 noiembrie, ziua alegerilor; trecutul se va limpezi doar când se risipește, dacă se risipește, frenezia revizionistă a durilor trumpieni care, mai loiali  ca niciodată liderului de la Mar-a-Lago, continuă să conteste rezultatul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020 și legitimitatea învingătorului.

Cele mai grave, dar nu singurele simptome umane ale maladiei sunt Mike Lindell și Douglas Frank, a căror energie fabulatorie n-a fost diminuată nici de verdictul instanțelor, nici de cel altădată inatacabil al Parlamentului federal, nici de refuzul mai mult sau mai puțin politicos al notabililor electorali statali--mulți dintre ei vrednici membri ai partidului Republican trumpizat--de a le accepta elucubrațiile seditioase.

"Am descoperit algoritmii care au guvernat alegerile. Le-am crezut reale. Au fost doar o iluzie de alegeri. Registre umplute cu votanți fantomă înserați  unde era nevoie.  Avem dovezile,"

vestea al doilea, fost dascăl de matematici, a cărui aparență mic-burgheză (papion, zâmbet perpetuu, expresie suavă) ascunde o destabilizatoare ferocitate anti-democratică. Primul, Mike Lindell,  milionar negustor de perne de felul său și finanțator al fanteziilor lui Douglas Frank, a cutreierat și va cutreiera și-n 2022 țara, încercând să stârnească procese și să îmbie Parlamente dominate de Republicani la decertificări retroactive și promulgare de legi electorale restrictive.

Evoluează pe orbite exterioare ale galaxiei trumpiene, cei doi, dar impactul lor este considerabil. Scornelile, sprijinite pe probe factice invariabil discreditate, intră repede în acceleratorul mediatico-politic Republican și sunt folosite ca pretext legislativ sau juridic, în special în cele șase state--Arizona, Georgia, Michigan, Nevada,  Pennsylvania și Wisconsin--decisive în 2020 și asupra cărora a fost  și va fi concentrată până la sorocul electoral din 2022 artileria grea a taberei trumpiene.  20 de măsuri reformatoare ale angrenajului electoral au intrat în vigoare în Arizona--care s-a dotat și cu un mecanism de invalidare a votului popular--, 15 în Georgia. În cele două state, șefii Administrației, cu jurisdicție până acum asupra votului, vor avea  la preliminarele din luna mai adversari ultra-trumpisti.  Pentru orice eventualitate, cei doi, Brad Raffensperger în Georgia și  Katie Hobbs în Arizona--adevărate stăvilare în calea potopului anti-democratic din 2020--și-au văzut autoritatea electorală știrbită sau cu totul eliminată prin fiat legislativ. Un alt stăvilar de pe aceeași poziție, Jocelyn Benson din Michigan, a fost amenințată cu moartea nu doar de anonimi ai marjei violente ci și de Douglas Frank,  care crede că "trădători" precum Benson merită plutonul de execuție. În Michigan, Pennsylvania și Wisconsin--unde guvernatori Democrați care și-au opus veto-ul reformelor electorale restrictive-- și în alte 12 state sunt pe rol, în diverse stadii, proiecte de lege care transferă controlul alegerilor dinspre Executiv spre Legislativ.

Cu toate aceste măsuri, plus redecupajul electoral teritorial care le va permite, aproape fără excepții,  să-și mențină controlul legislativ statal, Republicanii pornesc cu un copleșitor avantaj de campanie.

36 de fotolii guvernatoriale vor fi în joc în noiembrie, 20 dintre ele ocupate de Republicani, 16 de Democrați. (Scorul actual este 28-22 în favoarea Republicanilor.) Toate cele șase state care au decis în 2020, și foarte probabil vor decide învingătorul prezidențialelor și în 2024, sunt plasate, cu diferențe statistice minore, în categoria "disputate". Împreună, ele reprezintă 79 de mari electori. În 2020, Donald Trump ar fi avut nevoie de 38 pentru a nulifica verdictul urnelor. Atunci a eșuat; cu un deznodământ electoral favorabil la nivel Executiv statal în 2022, terenul se netezește pentru o tentativă reușită în 2024.  "Pericolul ca democrația americană să nu reziste forțelor distructive ce converg asupra ei este real și iminent. În sistemul nostru bi-partidic, doar un partid mai acceptă să piardă alegeri;  celălalt vrea să câștige cu orice preț, inclusiv  cel al destrămării  normelor fără de care democrația nu poate exista",  scrie Barton Gellman în revista The Atlantic.

Supraviețuirea democrației americane se va decide și în Parlamentul de la Washington. În Senatul aflat acum la egalitate partinică vor fi aliniați electoral în noiembrie 14 Democrați și 20 de Republicani, în condițiile în care un Democrat și cinci Republicani și-au anunțat retragerea, iar doi Republicani încă nu s-au decis. În Cameră, unde toate posturile sunt în joc, Democrații, divizați ideologic dar care au reușit până acum să se mobilizeze întru avansarea programului social al Administrației,  pornesc cu un avantaj extrem de firav, 5 fotolii.

"Pentru Democrați,  2022 se anunță un an prost. E greu de imaginat că vor rezista. În clipa de față, mai bine Republican decât Democrat",

opina unul dintre cei mai avizați analiști ai scenei electorale americane, Larry Sabato.

Tradițional, scrutinurile intermediare, de mijloc de mandat, sunt aspre cu partidul prezidențial; 2022 nu se conturează ca o excepție.  În momente de sumbră îndoială, Democrații se întorc însă cu două decenii în urmă, la anul de grație 2002, cînd ocupantul Casei Albe era Bush Jr.  Republicanii erau dați ca de obicei perdanți, dar au sfârșit prin a prelua controlul în Senat și a-l păstra cu un plus de opt fotolii în Cameră.

Miracolul electoral de atunci a avut o explicație tragică:  11 septembrie 2001. Acum, Democrații contează pe necunoscutele evoluției pandemiei și economiei. Dacă pierd, adevărul va fi îngropat, istoria rescrisă,  calea deschisă către un viitor post-democratic. Dacă-și aplaneaza discordia internă, restabilesc economia și strunesc sau înfrâng pandemia, Democrații au o șansă dublă: de a-și păstra majoritatea parlamentară și a salva democrația americană.