Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


”Scandalul Pegasus”, încă un subiect care otrăvește relațiile dintre Varșovia și Bruxelles

Noile dezvăluiri despre utilizarea programului de spionaj israelian Pegasus, produs de compania NSO, împotriva unor activiști, politicieni și magistrați din Polonia alimentează și mai mult disputa dintre Varșovia și Bruxelles cu privire la statul de drept. Se conturează ideea unui organism independent de supraveghere – dar ce organisme independente mai pot funcționa în Polonia de azi?

Telefonul mobil al senatorului polonez Krzysztof Brejza a fost spart cu programe spion sofisticate de câteva zeci de ori în 2019, pe când acesta conducea campania opoziției împotriva guvernului conservator – scrie Associated Press, citând dezvăluirile grupului de supraveghere Citizen Lab, cu sediul în Toronto.

Aceeași organizație susține de asemenea că Roman Giertych, un avocat proeminent legat de opoziție, la fel și procurorul Ewa Wrzosek au căzut victime ale software-ului Pegasus .

Mesajele text furate de pe telefonul senatorului Brejza au fost apoi instrumentate într-o campanie de defăimare purtată de televiziunea publică poloneză, în plină cursă electorală, pe care partidul de guvernământ a câștigat-o la un scor foarte strâns.

Odată cu dezvăluirea hackingului, Brejza se întreabă acum dacă alegerile au fost, în cele din urmă, corecte.

Toate cele trei victime dau vina pe guvernul polonez, care a refuzat să confirme sau să infirme dacă a comandat atacurile sau dacă este client al NSO Group.

Purtătorul de cuvânt al serviciilor de securitate de stat, Stanislaw Zaryn, a insistat săptămâna trecută că guvernul nu interceptează ilegal telefoane și obține ordonanțe judecătorești în „cazuri justificate”.

Prim-ministrul Mateusz Morawiecki a caracterizat dezvăluirile potrivit cărora Giertych și Wrzosek au fost piratați drept „știri false”. Ministrul Justiției a spus la rândul său că nu are cunoștință de „acțiuni ilegale care vizează supravegherea cetățenilor”, dar a mai spus că Polonia „nu este neajutorată” în a lua măsuri împotriva persoanelor suspectate de infracțiuni.

 

Reacția Uniunii Europene

Compania israeliană NSO, care a fost inclusă pe lista neagră de guvernul SUA luna trecută, afirmă că își vinde programele-spion numai agențiilor guvernamentale, în scopuri legitime de aplicare a legii, pe bază de informații verificate de Ministerul Apărării al Israelului, spre a fi utilizate împotriva teroriștilor și criminalilor.

Firma nu își dezvăluie clienții și nu poate spune dacă Polonia se numără printre aceștia.

Citizen Lab susține însă că NSO păstrează jurnalele intruziunilor, astfel încât o investigație poate determina cine s-a aflat în spatele atacurilor poloneze.

Ca răspuns la dezvăluiri, parlamentarii europeni au spus, în ultima lor sesiune de dinaintea Crăciunului, că vor grăbi eforturile de a investiga acuzațiile conform cărora națiunile membre, posibil Polonia, au abuzat de programele-spion Pegasus.

Dar, după cum comentează Politico, dezvăluirile din Polonia și din Ungaria, în această vară, pun UE în fața unei probleme foarte complicate: cum să fie prevenită utilizarea programelor-spion în scopuri politice, în interiorul blocului?

Mai ales că UE nu are autoritatea de a decide modul în care țările membre își gestionează securitatea internă. Și cu atât mai puțin, de a spune când un anumit program este folosit în scopuri legitime sau nu.

O posibilă soluție ar putea fi constituirea unor organisme de supraveghere independente.

Dar supravegherea independentă poate fi o problemă în țări precum Polonia, unde guvernul depune toate eforturile pentru a aduce sub control politic instanțele, procurorii, mass-media și alte componente ale societății civile, consideră Politico.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 27 decembrie 2021