Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Polonia, câteva proiecții pentru anul 2022

polonia.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Anul 2022 în Polonia nu poate să nu continue logica multor acțiuni, procese și proiecte ale anului 2021, multe din ele doar anunțate și programate pentru anul viitor. Va fi un an pre-electoral, sau poate chiar va deveni un an electoral, în cazul în care majoritatea din camera inferioară se va disipa sub presiunea ambițiilor unor lideri ai Dreptei Unite. 

Va fi totodată al șaptelea an de guvernare al Partidului Lege și Justiție, partid care începe să dea semne de eroziune birocratică și de imagine tot mai pronunțată, deși paradoxal nici opoziția nu pare a fi întocmai pregătită să preia frâiele puterii după ”buna schimbare” pe care a adus-o dreapta unită de Jarosław Kaczyński sub umbrela PiS.

Temerile polonezilor

Anul 2022 va începe pentru polonezi cu achitarea unei note de plată greu de acceptat până nu demult. Vine nota de plată pentru ani întregi și chiar decenii în care guvernul polonez a refuzat să livreze reforme în sistemul energetic, Polonia mizând pe resurse energetice foarte poluante, dar mai ieftine, în special cărbunele pe care va trebui să-l înlocuiască în etape începând cu viitorul apropiat.  

După ce pe parcursul anului 2021, gazul pentru toți consumatorii polonezi s-a scumpit cu 27%, la început de 2022 acesta se scumpește cu încă 54%. Impactul va fi imediat și usturător pentru buzunarele a milioane de polonezi care deja se confruntă de peste jumătate de an cu o inflație nemaiîntâlnită de peste două decenii, iar cu această ocazie cea mai mare temere a polonezilor – adică scumpirile și inflația – va bate la ușile a cel puțin jumătate din polonezi. Cam acesta este procentul (47%), a celor care plasează teama de scumpiri și inflație în capul listei, într-un sondaj publicat la sfârșitul anului 2021 (Sondaj Polityka și Kantar).

Pe locul doi în același sondaj stă un subiect etic și moral, dar și de sănătate publică, și anume încălcarea dreptului femeilor, în special a dreptului la avort. 40% din polonezi consideră că în viitorul apropiat acest subiect va marca agenda publică. Iar pe măsură ce, și dacă, pandemia își va diminua din impact vom fi martorii unor noi mișcări de protest în stradă așa cum am putut urmări pe parcursul ultimilor 6 ani.

Pe locul trei în acest clasament, cu 34%, stă amenințarea de securitate dinspre Rusia și Belarus. Deocamdată, iarna își face trista datorie la granița cu Belarus, deoarece temperaturile de -15 sau chiar -20 de grade Celsius, au oprit valul de imigranți, deși zeci și chiar sute de imigranți încă încearcă disperat să forțeze granița pentru a ajunge în Germania.  

Abia pe locul patru în această listă a temerilor, cu 30%, se plasează teama de următorul val pandemic. Pentru coaliția de guvernare anul va fi marcat de o dilemă ce o poate costa în viitor ducerea până la capăt a mandatului de patru ani de guvernare. Pe de o parte guvernul Morawiecki trebuie să asigure tranziția spre o Polonie post-pandemică în 2022, pe de altă parte acesta trebuie să convingă cam o treime din electoratul său să se vaccineze, însă acest obiectiv se pare că nu va putea fi atins fără aplicarea unor măsuri coercitive, foarte nepopulare. Iar dacă aceste măsuri vor fi aplicate mai degrabă sau mai târziu, decontul electoral pentru 2023 nu va ezita să se manifeste.

Lex TVN și relația cu SUA

Poate prima decizie a anului cu impact strategic asupra relațiilor Poloniei cu SUA va depinde de Andrzej Duda. Președintele polonez are timp până pe 10 ianuarie pentru a semna una din cele mai controversate legi adoptate de partidul Lege și Justiție pe sfârșit de an. ”Lex TVN” sau, formal, legea ce prevede funcționarea companiilor media cu capital non-european a fost adoptată în regim blitzkrieg în pofida insistențelor Departamentului de Stat și a Casei Albe. Legea fusese menținută în stare de suspensie în Senat și comisiile parlamentare după ce Washingtonul a trimis un semnal fără echivoc la începutul lunii septembrie de a nu adopta această lege care ar fi periclitat una din cele mai importante investiții americane în piața media din Polonia.

Pe sfârșit de an însă, Jarosław Kaczyński, vrând să demonstreze că deține controlul asupra majorității parlamentare a reintrodus legea printr-un tertip procedural și timp de câteva ore scena politică poloneză s-a trezit în fața faptului împlinit. Legea este acum pe masa președintelui polonez, care fie își impune vetoul, fie o va trimite la Curtea Constituțională. Există încă speranța că, interesul strategic al Poloniei de a avea o relație constructivă cu Casa Albă îl va face pe Andrzej Duda să opteze pentru veto.  

Reforma armatei

Timp de un an și jumătate, adică încă începând cu 2020 ministerul apărării al Poloniei a lucrat la o propunere legislativă de reformare și mărire a efectivelor armatei. Spre finalul anului ministrul Mariusz Błaszczak și vice-premierul pe apărare și securitate Jarosław Kaczyński au prezentat publicului un proiect ce vine să revizuiască 720 de articole din 14 legi ce reglementează funcționarea armatei. Practic, se vrea adoptarea unui nou cod al armatei care de jure nu a mai fost supus unei reforme de acest gen din 1967, chiar dacă Polonia a trecut evident prin toate etapele de reformă necesare pentru integrarea în NATO.

Dezbaterea încă nu a început cu adevărat, aceasta fiind amânată, însă la capătul acestui proces, termenii căruia vor fi anunțați în viitorul apropiat, Polonia va avea o armată de 300.000 de soldați, din care 250.000 vor fi trupe ale armatei permanente, iar încă 50.000 vor face parte din Corpul Apărării Teritoriale. În acest moment armata poloneză numără 113.000 de soldați plus 30.000 de trupe ale Apărării Teritoriale. Evident în cazul reformei ce, iată, ar urma să înceapă în 2022, ar însemna cel puțin dublarea efectivelor armatei. Fiind o armată profesionistă, presiunea bugetară și demografică pe termen lung asupra sistemului de recrutare, de educație și asigurare social-economică va fi majoră și fără precedent.

Vom asista pe parcursul următorului deceniu la militarizarea societății poloneze. Raportat la dimensiunea demografică a Poloniei, aceasta ar urma să aibă cea mai numeroasă armată din Europa. Pentru o imagine mai clară, dacă în 2022 și 2023 bugetul armatei va fi de 11 mlrd de Euro (51 mlrd PLN),  respectiv 12.3 mlrd (57 mlrd de zloti), atunci cât va fi bugetul pentru o armată cu un efectiv cel puțin dublu și cu proiecția ca în 2026 Polonia să atingă obiectivul de a cheltui pentru apărare 2.5% din PIB? Mai trebuie să precizăm în acest moment că PIB-ul Poloniei se ridică la aproximativ 520 de mlrd. Euro.  La această amplă reformă se vor adăuga achizițiile Poloniei în materie de vehicule blindate grele, în special 250 de tancuri americane ”Abrams” de ultimă modificație și, desigur, două escadre de avioane de vânătoare F-35. Presiunea bugetară va fi, în orice caz, imensă.

 
Polonia, proiecții pentru 2022