Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE în 2022: en français, s’il vous plaît!

51744609784_c48c881c00_k.jpg

PFUE
Președinție franceză a UE în 2022 sau campanie electorală deghizată?
Sursa imaginii: 
Ghislain Mariette / Présidence de la République

Anul 2022 începe sub președinție franceză a UE, un eveniment îndelung așteptat de Paris și crucial pentru cariera politică a lui Emmanuel Macron. Criza sanitară va provoca însă multe obstacole pentru acordurile europene privind reforma spațiului Schengen, Pactul Verde, digitalizarea Europei și altele. 

Franța aștepta acest moment din 2008 și el se petrece cum nu se putea mai bine pentru Paris, adică post Brexit. 

In acest fel, limba franceză va trebui să se impună din nou, după 50 de ani, pe plan operațional al UE în detrimentul limbii engleze. Cel puțin asta se speră, dar nu este ceea ce se va întâmpla având în vedere că tehnocrații de astăzi nu au deloc tragere de inimă  să  învețe limba lui Molière. 

Franța va naviga în primele luni ale anului între ambiția irealistă de a „repune mâna” pe Europa și de a forța anumite dosare pur franceze , ca reforma spațiului Schengen și ambiția mai realistă de repunere lui Emmanuel Macron la Élysée pentru următorii cinci ani. 

Gurile rele spun că având în vedere alegerile prezidențiale din luna aprilie, Comisia Europeană i-ar fi sugerat Franței să amâne această președinție europeană pentru iulie 2022. 

Informația este dezmințită la Paris și la Bruxelles, dar știm bine că nu iese fum fără foc. Unele cercuri europene sunt îngrijorate de amalgamul între ambițiile naționale și cele europene pe care liderii UE sunt adesea tentați să le facă. 

Campania electorală a lui Macron a debutat deja, dar nu acasă, ci pe plan UE prin lansarea Conferinței pentru Viitorul Europei. Exercițiul, pe cât de scump pe atât de inutil – lucru dovedit prin precedentele încercări oneroase soldate cu răsunătoare eșecuri – are de fapt menirea de a vorbi despre eforturile Franței pe plan UE. 

Conferința a debutat la Bucuresti în octombrie 2021, a continuat apoi în alte capitale cu un sfârșit de etapă la Bruxelles în decembrie. Concluzia sa este pentru moment neclară, dar discuțiile continuă. 

Insă ce vrea Franța mai exact? Emmanuel Macron, care se exprima la Paris în 9 decembrie 2021, spune că trebuie să se facă în fine trecerea de la o Europă a colaborării interne, la o Europă puternică pe plan mondial și mai ales liberă să facă propriile-i alegeri.

Trebuie să recunoaștem că acest lider european tânăr , ambițios, inteligent și foarte cult are, cum s-ar zice în franceză, „de la suite dans les idées”. Aceleași ambiții, mai mult sau mai puțin concrete, au fost deja elaborate și prezentate în 2017 în cadrul discursului său de la Sorbona. 

Prin urmare, vorbim mai ales despre reforma spațiului Schengen care se pregătește acum teoretic să primească o nouă țară, Croația – în timp ce România și Bulgaria așteaptă cu bagajele făcute încă din 2011.

Reforma este o prioritate fiindcă are impact asupra migrației. De amintit că precedenta reformă Schengen a fost inițiată tot de Franța, în 2012 și a avut același element declanșator. 

Pactul Verde este o altă problemă, nu una franceză de data aceasta, ci europeană și mai ales controversată dincolo de pragul obișnuit al controverselor. Aici Franța adaugă o notă specifică, aceea a taxării importurilor care provin din părți ale lumii ce nu respectă acordurile mondiale privind climatul. 

Sunt multe de zis despre această manieră de a proceda. Ideea aparține original Comisiei Europene care și-a pus deja Federația Rusă „sur le dos”, iar consecințele se resimt pe planul aprovizionării energetice, între altele. 

Dar Franța are și alte ambiții, ca cea de a depăși actuala criză economică provocată de pandemie prin așa numita „reajustare bugetară”. Mai clar, regula de 3% deficit public admis în Pactul de stabilitate al zonei euro ar trebui definitiv suprimată fiindcă este depășită. 

De altfel, Parisul a contestat mereu această regulă impusă de Germania la crearea monedei unice fiindcă nu a reușit niciodată s-o respecte. Dar problema Franței nu este izolată, în afară de Germania, toate marile economii ale zonei euro au avut dificultăți mari de a păstra rigoarea cheltuielilor publice așa cum a impus-o Berlinul în anii 90. 

Iar pandemia este tot aici. Ea nu doar că nu dă semne de rezolvare, ci se diversifică luând prin surprindere nu doar sferele politice, ci mai ales comunitatea științifică internațională. 

In acest context, UE este mai departe prizoniera propriilor restricții și norme de imunizare contra Covid19 pe care nu reușește să le armonizeze. 

Franța este unul din statele cele mai stricte privind deplasările, pentru moment, iar din februarie Bruxelles uniformizează Certificatul Verde European. Acesta prevede trei doze de vaccin, iar a treia doză ar trebui administrată la maxim 9 luni după a doua sau poate chiar la maxim 7 luni.

Nu se știe încă cum va evolua noul variant (Omicron), nu se știe dacă este cu adevărat atât de inofensiv pe cât pare. Prin urmare multe ambiții europene, franceze sau nu, ar putea fi din nou amânate. 

Ce nu este amânat este anul tineretului european: anul 2022 care va fi consacrat europenilor de mâine. Concret,  Anul Tineretul se traduce prin conferințe și dezbateri și campanii de informare pentru tineri...

Ideea este bineînțeles scoasă de prin sertare întrucât a mai fost încercată sub diferite forme în ultimii 20 de ani și nu a produs la mari rezultate.

Trebuie spus totuși că în fața unei conștiințe sociale din ce în ce mai prezentă la tânara generație de astăzi, instituțiile europene sunt nevoite să se adapteze. Ursula Von der Leyen recunoștea aceasta în plenul Parlamentului European când a propus ca anul 2022 să fie dedicat tinerilor.

Dar multe necunoscute există însă privind cum se vor desfășura de fapt evenimentele și negocierile politice ale anului. 

După Președinția Franceză a UE va urma cea deținută de Republica Cehă, ceea ce în sine prezintă o mare necunoscută. Plecarea lui Andrej Babis de la cârma guvernului ceh aduce o schimbare importantă în relația cu UE, dar vom vedea în ce fel această schimbare poate beneficia președinției cehe ca atare. 

La fel, până în luna iulie, vom vedea câte dosare poate negocia Franța și ce va lasă în grija Cehiei, având în vedere că problemele aflate acum pe masă sunt toate controversate și prin urmare necesită negocieri îndelungate. 

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan