Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


2021, anul în care pensiile speciale...au rămas speciale

pensionar.jpg

Sursa imaginii: 
RFI.FR

2021 nu a adus nicio reformă majoră a sistemului de pensii și nicio schimbare a regimului pensiilor speciale...2022, potrivit noilor promisiuni din programul de guvernare PSD-PNL-UDMR, va aduce pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei eliminarea facilității de exceptare de la plata constribuției de asigurări sociale de sănătate. Astfel, pentru diferența de la 4.000 de lei în sus va fi aplicată cota de 10% CASS. În ceea ce privește pensiile speciale, noua coaliție de guvernare vrea să aplice principiul contributivității, astfel încât pensiile de serviciu să fie recalculate dar nu este prevăzut un termen până la care să se întâmple acest lucru. Unde suntem și spre ce ne îndreptăm în 2022?.

Programul de guvernare PSD-PNL-UDMR promite echitate : „ Susținem aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie, sens în care modernizarea sistemului public de pensii va conduce la eliminarea inechităților și reducerea decalajelor”, aceasta în condițiile în care partidele din coaliție admit că, citez ”legislația din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, fiind introduse o serie de legi speciale prin care s-au reglementat categorii de pensii care nu au ca temei principiul contributivității”. Dacă ne uităm însă în urmă, vedem că PSD și PNL au fost partidele care au introdus și girat pensiile speciale de serviciu pentru diverse categorii. Inițial, magistrații erau cei care beneficiau de pensii speciale printr-o lege din 2004 modificată ulterior. În 2010, Guvernul PDL condus de Emil Boc a abrogat pensiile speciale, instituind principiul echității în sistem dar Curtea Constituțională a stabilit că ar fi neconstituțional ca magistrații să rămână fără aceste pensii. A urmat în 2015 Guvernul Victor Ponta, susținut în Parlament de alianța USL, care a introdus în schemă privilegiul pensiilor speciale și a adăugat chiar câteva noi categorii : a apărut prima lege specială pentru pensiile militarilor în 2015, urmată de o serie de legi pentru diverse categorii: parlamentari, angajați la Curtea de Conturi, diplomați, functionari parlamentari și personalul aeronautic.  

Așa se face că, revenind în actualitate, numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, în decembrie 2021, de 9.680 de persoane, cei mai mulţi, respectiv 4.452, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice. Tot magistrații figurau cu cea mai mare pensie medie de serviciu, respectiv peste 20 de mii de lei lunar. De asemenea, 794 de membri ai Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat de pensii speciale, pensia medie fiind de 5.727 de lei. În ceea ce priveşte beneficiarii privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 750 de persoane, cu pensii medii de aproape 5000 de lei. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 573 de persoane, media fiind de 8.374 de lei. De asemenea, de Legea 130/2015 privind statutul personalului auxiliar din justiție are 1.724 de beneficiari pensionari, cu pensie medie tot de aproape 5000 de lei. Așadar, un numar mare de beneficiari ai pensiilor private. Mai mult, lor li s-ar putea adăuga și aleșii locali : Pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, chiar dacă ele au fost introduse prin Codul Administrativ în 2019, pentru că guvernele liberale au amânat intrarea lor în plată iar actualul Guvern condus de Nicolae Ciucă ar urma să recurgă la o nouă prorogare.  Disputa între primari și Guvern ar putea ajunge să fie decisă de Curtea Constituțională după ce primarii au atacat în instanță OUG 226 iar judecătorii au trimis speța la CCR după ce s-au invocat aspect legate de constituționalitate. Impactul financiar al aplicării legii care dă indemnizații speciale aleșilor locali ar fi de peste 100 de milioane de euro anual, deci încă o notă de plată de achitat din buget. Întrebat dacă actualul guvern va reuși să schimbe ceva în acest sistem, directorul executiv al think tankului Expert Forum, Sorin Ioniță, spune că nu crede. Chiar dacă România a promis o reformă a sistemului de pensii ca o condiție pentru a primi banii europeni alocați prin Planul Național de Reziliență și Redresare, nimeni nu se va grăbi din actuala coaliție să taie pensiile clientelei de partid ci se va încerca tactica tergiversărilor.

”Nu, pentru că nu este credibil...Partidul cel mai mare care este acum la guvernare este un partid de primari și de consilii județene...Nici PNL nu e departe, deci nu vor lovi în oamenii lor, dimpotrivă, cu greu rezistă presiunilor de a nu extinde regimul pensiilor speciale la alte categorii deci eu mă aștept ca anul viitor să asistăm la o relaxare...În plus, prim ministrul este un militar ori sistemul militar, securitate, apărare, formează grosul acestor pensii. Bine, nu de la ei s-a pus problema să se taie însă omul are un instinct de sens opus...în niciun caz nu va accepta să se atingă de mediile profesionale din care vine el...Magistrații sunt intangibili din cauza Constituției deci, până la urmă rămân discuțiile acestea simbolice...Pensiile speciale vor trena. Singura întrebare este cum vor justifica asta la Comisia Europeană și senzația mea este că nu o vor justifica nicicum ci vor lăsa să treacă timpul nefăcând nimic și să intre alte țări în off side înainte noastră și noi să ne punem în spatele lor. Este strategia Curții Constituționale care s-a dat repede după polonezi. Deci așteptăm să intre alții în conflict cu Bruxellesul din cauza neîndeplinirii matricei de condiții și atunci discuția va deveni politică și vom intra și noi la înghesuială cumva...Nu cred că cineva și-a propus în mod serios să pună în practică reformele...”, spune la RFI Sorin Ioniță de la Expert Forum.

De altfel, dacă este să ne uităm în urmă am vedea că  eliminarea pensiilor speciale a reprezentat o promisiune electorală și pentru fosta coaliție PNL -USR PLUS-UDMR, dar, după câștigarea puterii, nu s-au făcut mulți pași înainte. Majoritatea a reușit să elimine pensiile foștilor parlamentari, dar nu s-a atins de celelalte categorii. Plata pensiilor speciale ale aleșilor locali a fost prorogată pentru 2022, dar nu a fost eliminată. În plus, există două verdicte majore ale Curții Constituționale care au decis neconstituționalitatea eliminării tuturor pensiilor speciale, inclusiv ale magistraților, polițiștilor, foștilor militari și lucrători în serviciile secrete și neconstituționalitatea impozitării acestora cu 10% pentru cei care obțin între 2.000 de lei și 7.000 de lei și cu 85% pentru cei care au peste 7.000 lei. Acestea vor fi un onstacol greu de trecut pentru oricine ar vrea să atace subiectul. În fine, să mai spunem, în încheierea retrospectivei, că 2021 a fost anul în care a decedat fostul procuror comunist și comandant de penitenciar care încasa cea mai mare pensie specială aflată în plată : 77.000 de lei lunar.