Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


2021, anul în care România s-a îndepărtat de valorile europene, până la limita conflictului

România riscă să devină o nouă oaie neagră a Uniunii Europene. Un conflict major se profilează pe terenul aplicării dreptului european, dacă Bucureștiul nu va aduce clarificările necesare în cursul anului următor. Dar se va întâmpla aceasta? Deocamdată, România poate contabiliza o îndepărtare de Europa la mai multe capitole.

Să ne amintim: la 21 Decembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, că judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale a României (CCR) care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE ar fi lăsate neapărate. De asemenea, CJUE a subliniat faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.

Dincolo de limbajul juridic, efectul imediat s-ar vedea în mai multe dosare de corupție. Astfel, potrivit unei analize a judecătorului Cristi Dănileț, judecătorii nu mai sunt obligați, în temeiul hotărârilor CCR, să reia judecățile și să înlăture probele obținute legal, acolo unde există riscul de prescriere a faptelor. Hotărârea se aplică nu doar în România, ci în toate statele membre UE. Evident, un cadou amar pentru inculpați, înainte de Crăciun.

Însă după două zile, Curtea Constituțională a României a respins, printr-un comunicat, această decizie a curții europene, afirmând că decizia curții de la Luxemburg se poate aplica numai după modificarea Constituției.

Timp de aproape o săptămână, a fost liniște din perspectivă oficială, chiar dacă politicieni de la PNL și USR au criticat atitudinea Curții Constituționale. În oglindă, cei de la AUR au criticat hotărârea Curții Europene. La PSD și la UDMR ... tăcere.

Iată însă că miercuri am avut și primele reacții oficiale dinspre guvern.

Premierul Nicolae Ciucă a susținut prevalenţa dreptului Uniunii Europene, ”aceasta fiind înscrisă în Constituţia României”.

”CCR a dat un comunicat, nu o decizie”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, întrebat de jurnalişti despre disputa privind supremaţia dreptului european asupra legislaţiei naţionale.

În același timp, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, pentru G4Media.ro, că poziția oficială a Ministerului Justiției și a Guvernului este de recunoaștere a supremației dreptului european și aceasta a rămas neschimbată. Predoiu susține că poziția guvernului a fost comunicată și la Bruxelles, în două rânduri.

În acest context tulbure, intervenția celor doi oficiali este demnă de remarcat. Dar întrebarea este dacă ei reprezintă chiar poziția întregului guvern, a întregii coaliții compuse din PSD, PNL și UDMR sau, mai degrabă, este doar o opinie venită din rândul liberalilor.

Trebuie spus că, în Constituția României, la Articolul 11,  aliniatul 2, se precizează că ”Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.  Or, din câte ne amintim, România a ratificat Tratatul Uniunii Europene – altfel nu putea fi stat membru.

Dar dincolo de această dispută, care va continua, cu siguranță, în lunile următoare, nu putem să nu remarcăm că anul 2021 a fost unul al unei distanțări îngrijorătoare a mediului politic românesc de valorile europene.

A fost anul în care cultul criminalilor de război a devenit normă în Parlamentul României, fără niciun fel de reacție.

Anul în care un politician și-a permis să se pună în fruntea unui grup care a atacat un centru de vaccinare, fără vreo reacție imediată din partea autorităților.

A fost anul în care statul a pierdut spațiul mediatic în fața dezinformărilor legate de pandemie și vaccinare.

Anul în care politicieni din partidele majore au preluat cu sârg dezinformări cu privire la Uniunea Europeană, vehiculate de extrema dreaptă.

A fost anul primului asalt asupra Parlamentului, amintind de evenimentele din ianuarie, de la Capitoliu sau de încercarea extremiștilor de dreapta germani de a pătrunde în Bundestag.

Mai mult, a fost anul lipsei oricărui progres în reforma justiției, care să poată duce la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, o piatră agățată de piciorul României încă de la aderarea la Uniunea Europeană. Secția Specială, de exemplu, este tot acolo unde au lăsat-o guvernările girate de Liviu Dragnea. Și aceasta, deși Raportul MCV din iunie critica guvernul pentru că  nu a desființat acest organism, așa cum se angajase.

Va însemna anul 2022 o cotitură în ce privește angajamentul european al României? Puține sunt elementele generatoare de optimism.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 31 decembrie 2021