Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană: câteva motive de speranță pentru 2022

ue.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / European Commission

Chiar dacă varianta Omicron le-a încurcat multora planurile de Revelion și va aduce multe probleme în anul ce de-abia a început, există totuși motive de speranță că, în 2022, Europa poate face progrese semnificative într-o serie de probleme spinoase. Aceasta este concluzia unei analize a publicației Politico, privitoare la mai multe dosare importante, de la regulile fiscal-bugetare la statul de drept și acordul comercial cu Marea Britanie.

Cu siguranță, spune Politico, există mai multe lucruri care ar putea merge prost: o dezvoltare incontrolabilă a unor variante mai agresive de coronavirus; o ofensivă militară rusă împotriva Ucrainei; o blocare de către Polonia a instituțiilor UE.

Cu toate acestea, niciunul dintre aceste scenarii nu este sigur sau măcar probabil.

În schimb, iată că după ani de lupte sterile cu privire la regulile fiscale ale UE – care au fost suspendate la începutul pandemiei – apare un consens că, pentru a evita sugrumarea redresării, reglementările privind disciplina bugetară trebuie modificate înainte de a reveni în vigoare, în 2023.

 

O regândire a pachetului fiscal-bugetar

De la nordul frugal la sudul mai cheltuitor, se recunoaște pe scară largă că investițiile publice vor fi cheia succesului transformărilor verzi și digitale ale economiei europene și că depășirea unor limite ale datoriei și deficitului nu trebuie să împiedice aceste obiective.

În acest sens, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul italian Mario Draghi au solicitat în comun o reformă pentru a perpetua împrumuturile colective ale UE, dincolo de fondul temporar de redresare creat în 2020.

Noua coaliție de centru-stânga a Germaniei dorește, de asemenea, să stimuleze investițiile publice pentru a-și moderniza rețelele de transport, telecomunicații și energie.

De asemenea, UE ar putea începe să corecteze neglijarea geopolitică a Balcanilor de Vest, începând cu anul viitor. Odată ce alegerile din Franța vor fi trecut, există șanse mari să se deblocheze, în sfârșit, negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

 

Statul de drept: mai multă fermitate

În privința statului de drept, noul guvern german a precizat, de asemenea, că va fi mai puțin indulgent atunci când va fi vorba de tentativele Poloniei sau Ungariei de a submina independența justiției, de a limita libertatea presei și drepturile civile și de a respinge primatul dreptului UE asupra celui național.

Un sprijin mai ferm din partea Berlinului și Parisului ar trebui să pună Comisia Europeană într-o poziție mai puternică pentru a face presiuni în vederea respectării deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Prim-ministrul ungar Viktor Orbán se confruntă cu cea mai puternică provocare la adresa guvernării sale iliberale de până acum, din partea unui front de opoziție unitar. Și dacă va fi reales, s-ar putea să se găsească într-o poziție mai slabă și să caute o soluție pragmatică.

Partidul conservator Lege și Justiție din Polonia nu se confruntă cu alegeri până în 2023, dar și el s-ar putea confrunta cu presiuni pentru a ajunge la un compromis cu privire la problemele statului de drept, atât pentru a accesa fonduri UE, cât și pentru a consolida solidaritatea europeană, având în vedere presiunea migrației din Belarus și amenințarea Rusiei la adresa Ucraina vecine.

 

O nouă viziune strategică

În 2022, atât UE cât și NATO își vor reînnoi doctrinele strategice: UE urmează să adopte prima analiză comună a amenințărilor și să-și definească nivelul de ambiție militară în cadrul așa-numitei busole strategice.

Și NATO urmează să își actualizeze Conceptul strategic, în cadrul summit-ului de la Madrid din vară. Ultima versiune a conceptului, aprobată în 2011, definea Rusia ca partener de securitate, nu menționa China și se concentra pe misiuni de combatere a terorismului și de gestionare a crizelor, mai degrabă decât pe competiția marilor puteri și pe apărarea teritorială.

În sfârșit, Brexitul.

Plecarea, neacompaniată de regrete, a lordului David Frost din calitatea de negociator șef al Regatului Unit, oferă cel puțin un motiv ca relațiile să poată fi îmbunătățite.

Prim-ministrul Boris Johnson are nevoie de o soluție la problema comercială din Irlanda de Nord creată de protocolul pe care Frost l-a negociat în 2020. Și există semne că Regatul Unit dorește un acord înaintea alegerilor pentru adunarea din Irlanda de Nord, din mai, unde republicanii din Sinn Féin ar putea să devină cel mai puternic partid.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 3 ianuarie 2022