Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


NATO clarifică afirmațiile Rusiei

20180319_180319d-012.jpg

Nato Star
NATO respinge ideea existenței unor sfere de influență în Europa
Sursa imaginii: 
NATO

NATO a clarificat în 4 ianuarie mai multe puncte care se găsesc în ultimatumul Rusiei din 17 decembrie, explicând între altele poziția sa față de aspirațiile Ucrainei și inexistența unui punct de contact între trupele Alianței și cele ale Rusiei. 

Documentul publicat de NATO la trei săptămâni după ultimatumul dat de Rusia dezminte cinci „mituri” vehiculate de Moscova. 

Începând cu dezinteresul occidental de a dialoga cu Rusia și terminând cu dorința NATO de a încercui Federația Rusă prin extinderea succesivă spre est, Alianța explică faptul că lucrurile sunt complet diferite. 

NATO afirmă astfel că regretă decizia Rusiei de a închide biroul de legătură aflat la Moscova și biroul de informare NATO, or acestea ar fi putut contribui la reluarea dialogului. Ce-i drept, în ultimii ani au fost repetate apeluri la Bruxelles pentru ca acest dialog să fie reluat, după ce aliații l-au întrerup în 2014 la invadarea Crimeii. 

NATO nu-și poate muta operațiile de la linia de contact cu forțele rusești, așa cum cere Moscova, întrucât această linie de contact nu există. Alianța insistă asupra faptului că forțele sale prezente în estul Europei sunt pur defensive și în niciun caz ele nu sunt menite să provoace un conflict. 

In contrast cu propunerea Rusiei, noi vedem o continuitate a unei activități militare agresivă a Rusiei”, se afirmă în documentul NATO. 

Referitor la Ucraina, aliații amintesc că decizia summitului de la Bucuresti în 2008 de a integra într-o bună zi această țară în NATO rămâne validă. De altfel, extinderea NATO nu-i privește decât pe membrii Alianței și pe membrii aspiranți, „iar Rusia nu are niciun drept de a interveni sau de a bloca acest proces”. 

NATO continuă de altfel pe această linie adăugând : „respingem ideea existenței unor sfere de influență în Europa – acestea sunt parte integrantă a istoriei și trebuie să rămână astfel”.

Oferta Rusiei de a semna un moratoriu privind desfășurarea de rachete cu rază de acțiune medie și scurtă nu este credibilă, mai spune NATO. „Realitatea este că nu există noi rachete americane în Europa dar există noi rachete rusești – anume SSC8”, se arată în document. 

In fine, încercarea NATO de a încercui Rusia prin extinderea sa spre est este și ea dezmințită : dorința NATO este de a-și proteja membrii. „Exercițiile noastre și desfășurarea de capabilități militare nu sunt dirijate împotriva Rusiei sau împotriva oricărei alte țări”, afirmă Alianța. 

Miniștrii de externe NATO se reunesc prin videoconferință vineri 7 ianuarie când aceste puncte vor fi dezbătute. 

Intre timp, diferite analize politice circulă în presa europeană și americană, iar toate subliniază oportunitatea sesizată de Vladimir Putin de a întoarce în fine și fără menajamente spatele Europei odată cu plecarea Angelei Merkel de cârma guvernului german. 

Încercarea Moscovei de a atrage atenția Washingtonului asupra cererilor sale pare să fi reușit, spun analiștii. Dar cum rămâne cu NATO, această organizație aflată în pană de imagine și de credibilitate, mai ales după eșecul retragerii americane din Afganistan? 

S-ar zice ca nervozitatea Rusiei la adresa Alianței Nord Atlantice îi conferă acesteia iluzia unei puteri și a unei influențe. In spatele ultimatumului Rusiei nu se ascunde însă o neliniște îndreptată spre NATO ca atare, ci dorința de a dovedi SUA că roata puterii mondiale s-a învârtit din nou. 

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan