Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rusia: Critici regimul? Ești ”agent străin” Și suporți consecințele...

rusia.png

Nadejda Tolokonnikova, de la grupul rock Pussy Riot, este considerată ”agent străin” în propria țară
Sursa imaginii: 
AP via France24

Kremlinul a trecut-o recent pe Nadezhda Tolokonnikova, una dintre cele mai cunoscute figuri ale grupului contestatar Pussy Riot, pe lista „agenților străini”, o etichetă tot mai des folosită de autorități în campania de reprimare a vocilor opoziției, scrie France24. În prezent peste 110 persoane și entități din Rusia poartă stigmatul de ”agent străin”

Alte patru persoane - inclusiv celebrul scriitor rus de satiră, Viktor Şenderovici și colecționarul de artă Marat Gelman – au fost la rândul lor adăugate recent pe listă. Dar niciunul dintre aceștia nu a reacționat la fel de puternic precum Nadezhda Tolokonnikova, deja condamnată la închisoare în 2012 pentru participarea la celebrul protest intitulat „Rugăciune anti-Putin” de la Catedrala din Moscova.

„O etichetă infamă

Ea a postat pe rețelele de socializare o fotografie în care apare cu degetul mijlociu ridicat, declarând că nu va respecta obligațiile impuse „agenților străini”.

O reacție ce poate da de înțeles că statutul proaspăt dobândit poate fi ignorat cu ușurință, dar lucrurile nu stau chiar așa. Această stigmă simbolică „este o etichetă infamă, comparată cu titlul de dușman al poporului din vremea lui Stalin”, conform Elenei Voloșin, corespondentă France 24 în Rusia.

Poate avea consecințe concrete, precum recenta dizolvare a ONG-ului „Memorial” (cea mai veche organizație de apărare a drepturilor omului din Rusia n.tr.), care fusese adăugată pe lista ”agenților străini” în 2015. Justiția s-a bazat pe „încălcări repetate” ale obligațiilor ce revin „agenților străini” pentru a pronunța mult contestata dizolvare a organizației în 29 decembrie.

„Este foarte greu pentru fiecare dintre noi”

Jurnalistul rus de investigație, Andrei Zaharov, a ales exilul pe 28 decembrie, spunând că nu mai suportă presiunea unei „supravegheri fără precedent” la care era supus din octombrie.

Inițial, Moscova justificase adoptarea în 2012 a legii care validează statutul de „agent străin” ca o simplă versiune similară a unor reglementări deja existente în Statele Unite. „Această lege nu împiedică nimic, (...) servește doar la îmbunătățirea transparenței în viața publică din Rusia”, a declarat atunci președintele rus Vladimir Putin.

Conform Elenei Voloșin, legea a fost folosită tot mai des în ultimii ani. Atunci a devenit clar pentru criticii lui Vladimir Putin că această etichetă va servi în principal la hărțuirea și reducerea la tăcere a opoziției.

Orice contact cu străinătatea te face suspect

De la începutul anului 2014, autoritățile ruse au extins continuu domeniul de aplicare al statutului. Dacă inițial puteau fi adăugate pe listă doar ONG-urile finanțate din străinătate, aproape toată mass-media a fost inclusă în 2017, iar doi ani mai târziu, reglementarea a început să aibă în vedere persoane fizice, nu doar entități. Începând cu decembrie 2020, tot ce se consideră „activitate politică” și are „legături financiare cu alte țări” riscă să atragă acest statut.

Kremlinul a avut grijă să nu definească cu precizie termenii, rezumându-se la o „explicație pe larg ”, conform OVD-Info, publicație desemnată ea însăși „agentură străină”, într-un raport din noiembrie 2021. Simplul gest de a participa la un eveniment de presă organizat de o entitate străină, de a primi cadouri de la prieteni care locuiesc în străinătate sau de a câștiga o recompensă la un concurs internațional, poate conduce la o asemenea calificare.

FSB (Serviciul rus de informații interne) a publicat în septembrie 2021 un document care cuprinde o listă de subiecte legate de corupția din sectorul militar și dezvoltarea de noi arme, care, dacă ar fi anchetate, ar atrage pentru jurnaliștii implicați eticheta de „agent străin”.

În acest context, nu este de mirare că lista continuă să crească, ajungând de la mai puțin de 20 de entități și persoane în 2019 la peste 110 în 2021. „Cu cât represiunea se intensifică, cu atât mai multe nume sunt adăugate pe listă”, rezumă Elena Voloșin. În plus, este necesar să se întocmească trimestrial un raport pentru detalierea activităților și menționarea sumelor cheltuite de fiecare persoană din listă.

„Nu mai am confidențialitate pentru că Ministreul Justiției știe absolut totul despre mine, inclusiv marca de ștampile pe care le folosesc. Trebuie să completez 84 de pagini de formulare la fiecare trei luni pentru a-mi justifica toate cheltuielile”, a declarat jurnalista Ludmila Savitskaia, ce figurează pe listă de la sfârșitul anului 2020.

„Teren minat

O altă obligație a acestor persoane este aceea de a preciza în orice text scris, de la cărți și agende, până la cartea de vizită, că dețin statutul de „agent străin”. Cea mai mică încălcare poate duce la amendă, închisoare sau deființare, în cazul ONG-urilor sau al publicațiilor.

„Aceasta este, de asemenea, o modalitate de a-i împiedica pe acești oameni să folosească Twitter”, notează OVD-Info, având în vedere că o postare nu poate depăși 280 de caractere.

„Această lege este o armă cu atât mai eficientă cu cât poate fi folosită retroactiv”, precizează Mark Galeotti, specialist în probleme de securitate. Pentru acesta, scopul principal al legii este de a-i slăbi pe cei implicați: „odată ce figurezi pe listă, devii vulnerabil la alte tipuri de atacuri, inclusiv la cele legale, pentru că sunt atât de multe obligații noi pe care trebuie să le urmezi”. Cu alte cuvinte, „intrăm pe un teren minat”, adaugă la rândul său Dmitri Treshchanin, redactorul Mediazona, un site de informații.

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France24.