Sub amenințarea Rusiei, Suedia și Finlanda privesc tot mai insistent spre NATO

State neutre și renumite pentru pacifismul lor, capabile să ofere cetățenilor  servicii publice și condiții de viață de invidiat, Suedia și Finlanda resimt tot mai acut amenințarea rusă.

Moscova duce de câțiva ani o politică tot mai agresivă în zona arctică și escaladarea de dată mai recentă de la frontiera Ucrainei a crescut îngrijorarea la Helsinki și Stokholm.

În mesajul de Anul Nou adresat compatrioților, prim-ministra Finlandei, Sanna Marin, a afirmat că țara ei își rezervă „dreptul de a solicita aderarea la NATO”. Și președintele finlandez, Sauli Niinistö a atins aceeași temă în propriul discurs cu ocazia Anului Nou. El a mai spus că suveranitatea anumitor țări ale Uniunii Europene, în special a Suediei și a Finlandei, este compromisă „de forțe din afară”.

În decembrie, ministrul suedez al apărării se pronunțase la rândul său împotriva încercării Moscovei de a „crea o sferă de influență rusă în vecinătatea Suediei”. Aceasta a semnat deja, în septembrie 2021, un pact de apărare cu Norvegia și Danemarca, state din aceeași regiune și, important de precizat, membri fondatori ai NATO.

Aceste declarații au o rezonanță deosebită în contextul actual, mai precis al cererilor ultimative înaintate de Moscova pentru negocierile cu Washingtonul.

Rusia vrea oprirea extinderii Alianței Atlantice către granițele sale, punând Occidentul în situația de a accepta sfere de influență și de a admite că unele state au dreptul suveran de a cere aderarea la o alianță iar altele nu. De ce? Pentru că un terț nu este de acord.

La adăpostul Articolului 5

Privite din această perspectivă, declarațiile de la Stockholm și Helsinki reprezintă o sfidare pentru Moscova. Și, potrivit unor anașliști, cel puțin Finlanda ar putea cere aderarea la NATO în cazul în care Rusia va ataca Ucraina.

Dar care ar fi rațiunea unui asemenea pas? Evident, dintre argumente se detașează cel al apărării colective, consfințit în Articolul 5. Suedia și Finlanda sunt țări bogate, cu economii puternice, dar chiar și așa sunt conștiente că singure n-ar putea face față agresiunii ruse.

Accederea în NATO rămâne totuși o  perspectivă puțin probabilă pe termen scurt. Deocamdată, opiniile publice din cele două țări nu sunt, majoritar, în favoarea  aderării.

Potrivit unei analize a ziarului polonez Gazeta Wyborcza, în Finlanda, sondajele arată că 40 la sută din populație este încă în favoarea neutralității, sau cu alte cuvinte, împotriva aderării la NATO, în timp ce 26 la sută doresc să se alăture alianței.

În Suedia, 33% doresc să se alăture Alianței, în timp ce 35% sunt împotrivă. Dar trebuie menționat că în urmă cu doar cinci ani, 50% dintre suedezi erau împotriva aderării la NATO.

În ambele țări, însă, sprijinul pentru Alianță crește de la un an la altul, pe măsură ce crește și presiunea din partea Rusiei.

Este unul dintre fructele amare pe care le culege expansionismul lui Vladimir Putin. De câțiva ani, el și-a propus să semene diviziunea, în diverse forme, între membrii taberei occidentale. Se pare că obține exact contrariul.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica