Serbia, Macedonia de Nord și Albania instituie Zona economică liberă ”Balcanii deschiși”

Acordul vizează crearea unei zone economice libere numită ”Balcanii deschiși”, cu trei centre administrative (Belgrad, Skopje și Tirana) și cu trei limbi oficiale (sârbă, macedoneană și albaneză), în scopul întăririi legăturilor comerciale și a încrederii reciproce, precizează sursa citată.

Una din cele mai importante prevederi ale acordului este aceea că produsele agroalimentare comercializate între cele trei țări nu vor mai fi controlate la frontieră.

Noile prevederi legale înlesnesc activitatea celor peste 600 de exportatori din Serbia dar și pe cea a companiilor de transport.

”Nu vom mai aștepta atât de mult la frontiere. Drumul de la Skopje la Belgrad de exemplu nu va mai dura 15-16 ore ca până acum, ci doar 5-6 ore. Asta ne ajută enorm de mult”, a declarat un șofer de camion pentru televiziunea sârbă.

Principalele produse agroalimentare exportate de Serbia în cele două țări partenere ale acordului sunt porumbul, grâul, cartofii, băuturile răcoritoare și uleiul de floarea soarelui.

Bulgaria: Documentarul ”Ultimul dar al omului” premiat de Comitetul Helsinki

Jurnaliștii Alexandar Nikolov și Dimitar Panayotov au primit recent premiile ”Jurnalistul anului” și ”Personalitatea anului” din Bulgaria din partea Comitetului Helsinki, pentru un documentar, la care au lucrat nu mai puțin de șase ani, despre situația donatorilor de organe și a pacienților care au nevoie vitală de transplant, intitulată ”Ultimul dar al omului”, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba bulgară.

”Bulgaria este pe ultimul loc din Uniunea Europeană din punct de vedere al numărului de donatori de organe. Chiar și în afara Uniunii Europene, în Belarus de exemplu, situația e mai bună decât la noi”, a declarat Alexandar Nikolov pentru televiziunea națională.

Jurnaliștii au realizat, din 2015 până în 2021, peste 100 de interviuri cu medici, pacienți și donatori de organe din 15 regiuni ale țării și au asistat la trei operații de transplant.

Una din concluziile anchetei este că lipsa donatorilor se datorează neîncrederii cetățenilor în instituțiile statului. Neîncrederea în medici și motivele religioase sunt și ele, în multe cazuri, explicațiile acestui fenomen, mai spun cei doi jurnaliști.

Alexandar Nikolov și Dimitar Panayotov au demarat o campanie de informare în masă, cu sprijinul Primăriei din Sofia, prin care încearcă să explice tuturor bulgarilor că ”donarea de organe nu salvează doar viața unui pacient, ci îi salvează și familia și pe apropiații lui, este un gest benefic pentru întreaga societate”

Croatia: ”Tinerii au nevoie de soluții concrete, nu de conferințe”

Publicația Faktograf trage un semnal de alarmă cu privire la situația tinerilor, în special a generației numită ”Milenials” și a conflictelor inter-generaționale, în contextul în care anul 2022 a fost declarat de Uniunea Europeană Anul internațional al Tineretului.

”Sunt programate în toată Europa, pe tot parcursul anului, nenumărate conferințe, seminarii despre efectele pandemiei, despre șomaj, sănătatea mentală a tinerilor etc. Problema este de fapt dacă elitele Europei, alcătuite în general din persoane care au depășit vârsta tinereții, doresc cu adevărat să-i ajute pe tineri, sau doar să bifeze niște puncte din programele lor. Pentru că tinerii din ziua de astăzi au probleme reale, care necesită soluții de ordin politic, economic și social foarte concrete.

Sunt situații în viața de zi cu zi în care relațiile directe dintre tineri și cei mai puțin tineri ating un punct de fierbere, de explozie chiar și poate că ar trebui să ne amintim de doctrina creștină, potrivit căreia trebuie ”trebuie să-l cinstești pe tatăl tău și pe mama ta”, dar să nu uităm nici de scrisoarea apostolului Pavel, către Coloseeni, în care se spune: ”Părinți, nu provocați furia copiilor voștri”, scrie în finalul articolului său autorul Velibor Mandić.

Macedonia de Nord: Se reduce perioada de carantinare pentru asimptomatici

Perioada de carantinare a pacienților cu Covid-19 nesimptomatici din Macedonia de Nord ar putea fi redusă de la 10 la 7 zile, deoarece varianta Omicron prezintă caracteristici diferite de varianta Delta, au declarat surse din Ministerul sănătății citate de publicația Slobodenpekat.

Autoritățile vor lua o decizie oficială în acest sens în cursul săptămânii viitoare, au precizat sursele citate.

În cursul ultimelor două reuniuni ale Comitetului național pentru situații de urgență, Comisia pentru boli infecțioase nu a fost de acord cu reducerea perioadei respective de la 10 la 5 zile și a propus o perioadă de carantinare de 7 zile, ținând cont de faptul că nu toate cazurile de infectare sunt cu varianta Omicron, varianta Delta fiind și ea în continuare activă, dar la o scară mai redusă.

”Dacă nu reduceți perioada de carantinare, de la 10 ianuarie nimeni nu va mai putea munci în țară și o să rămânem toți acasă. Izolarea atât de îndelungată pentru varianta Omicron nu are nici o justificare epidemiologică”, a scris pe contul său de Facebook șeful clinicii de toxicologie a spitalului din Skopje, potrivit publicației citate.

Au colaborat la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Sandra Bondzic - Serbia

Lili Mladenova - Bulgaria

Emma Furcic - Croația

Viktorija Hristovska - Macedonia de Nord

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei