Dosar penal după ce AUR a minimalizat Holocaustul. Politologul Cristian Pîrvulescu analizează efectele

Cristian Pîrvulescu: În ceea ce privește holocaustul este vorba de o premieră în privința partidelor politice. De altfel, au existat sancțiuni împotriva partidului România Mare, care însă au fost anihilate. Însă era vorba de atitudinea generală extremistă, nu numai de antisemitism și negarea holocaustului. Atunci s-a considerat că cei care au deschis acțiunea nu aveau calitate procesuală, nu fuseseră direct implicați. Se întâmpla acum două decenii. Acum este ceva mai grav, în sensul în care un comunicat de presă spune explicit că holocaustul, ca și educația sexuală, sunt teme minore și ar putea să fie tratate în cadrul unor discipline de istorie sau biologie și nu să facă obiectul unor cursuri separate. De aici și până la negaționism nu este o distanță foarte mare, chiar dacă nu e un negaționism exprimat clar și distinct. Ca urmare, pentru prima dată se atrage atenția asupra subiectului, se atrage atenția asupra riscurilor, într-un moment în care Comisia European, de exemplu, încearcă să stabilească o serie de politici congruente în privința antisemitismului și a modului de viață evreiesc. Este un moment în care la nivel european în politicile privind antisemitismul devin din ce în ce mai coerente. Evident că este foarte important ca fiecare stat membru, inclusiv România, să acționeze în acest context.

Reporter: Domnule Pîrvulescu, înțelegem că acum sunt cercetate faptele. Procurorii s-au autosesizat. Sunt cercetări in rem, nu sunt cercetate persoanele. Procedural vorbind, cam care ar urma să fie desfășurarea faptelor? Îmi imaginez că neexistând o răspundere personală acum, cum faci, chemi partidul ca organizație? Cum se întâmplă lucrurile?

CP: Este vorba doar despre o anchetă deschisă de parchet. Se va vedea dacă se va da începerea sau neînceperea urmăririi penale. Faptele sunt penale. Evident că cei care trebuie să răspundă sunt liderii partidului. A fost un comunicat oficial al partidului. Nu a fost o declarație a unui politician din cadrul partidului, ci un comunicat de presă oficial al partidului. Ăsta este și motivul pentru care este in rem. Nu este semnat de cineva. Este acțiunea partidului. Evident că AUR se va dezvinovăți. Va considera că este atacat. În același timp există și o acțiune împotriva AUR, deschisă, cred, de deputatul PNL, președintele organizației PNL Iași, Alexandru Muraru, în ceea ce privește evenimentele din 21 decembrie. Ne aducem aminte că o grupare consistentă de protestatari era cât pe ce să ia cu asalt Parlamentul. Se consideră că acolo a fost vorba despre o incitare a liderilor AUR, pe care aceștia o resping categoric. Dar se pare că există o serie de probe care indică că nu a fost vorba de o încercare de a controla manifestați, ci din contră, de organizare efectivă. Vom vedea cum se vor desfășura cele două anchete în paralel. Este un semnal de alarmă transmis către societatea românească, chiar dacă unii spun că astfel de metode nu ar face altceva decât să întărească poziția AUR. Totuși, situația este suficient de gravă pentru ca să existe o reacție cât de cât coerentă. Temerea mea este că, având în vedere solidaritățile naționaliste din magistratură, astfel de anchete nu vor ajunge să se transforme în procese. Nu există urmărire penală și atunci, atitudinile de genul ăsta ar putea să fie legitimate.

Rep: Care ar putea fi efectele? Spuneți că este un semnal de alarmă, mai ales în contextul în care există acest subiect pus pe agenda publică. Se discută despre scoaterea AUR în afara legii.

CP: Scoaterea AUR în afara legii se poate face într-un cadru legal constituit. Sunt două posibilități, una printr-o decizie a Curții Constituționale, alta în urma unei decizii a Tribunalului Municipiului București, acolo unde se înregistrează partidele politice. Ar fi vorba fie de încălcarea unor articole din constituție, caz în care Curtea Constituțională poate constata lucrul ăsta, fie prin încălcarea unor articole din legea partidelor. Asemenea acțiuni ar putea să constituie preludiul unor acțiuni ulterioare care ar putea viza interzicerea partidului. În Europa partide de genul acesta au fost interzise anul trecut. În Grecia, Zorii Aurii, un partid fundamentalist, extremist, care are foarte multe asemănări cu AUR. Nu numai denumirea Zorii Aurii – AUR, ci și atitudinea politică, genul de valori promovate. Acolo justiția a luat decizia interzicerii partidului, ceea ce nu a dus la dispariția mișcării, dar a limitat pentru moment efectele unui asemenea tip de politică, care în condițiile pandemiei, a crizei societale, riscă să devasteze societățile de la marginea Uniunii Europene.

Rep: Cum simțiți, domnule Pîrvulescu, ar fi de natură acest demers al justiției, un dosar penal, să grăbească marginalizarea AUR, sau dimpotrivă, partidul s-ar victimiza?  AUR ar fi minimalizat holocaustul spunând că este o temă minoră. Procurorii s-au autosesizat. Cercetează faptele.

CP: Partidul se victimizează deja, considerând că este atacat de partidele sistem. Are o atitudine tipică antisistem din punctul ăsta de vedere. Dra dacă se constată în cele două acțiuni că a fost vorba despre o încercare de destabilizare a ordinii politice în 21 decembrie și de negaționism în comunicatul de presă de la începutul lunii ianuarie, există deja elemente care pot fi folosite în acțiunile juridice ulterioare.