Va fi ”scandalul Pegasus” un ”Watergate” al Poloniei?

Se știe deja bine că, în special în Uniunea Europeană, unde anumite standarde de guvernanță democratică trebuie respectate, orice guvern își însușește utilizarea sistemului de supraveghere informațională ”Pegasus” al companiei izraeliene NSO Group, riscă să fie suspectat de intervenție brutală în viața privată și profesională a persoanelor vizate. Un act considerat la limita legii. De fapt, ingerința prin intermediul sistemului ”Pegasus” este o acțiune tipică spionajului. Chiar și în țara de origine, adică Israel, sistemul ”Pegasus” este considerat instrument de război informațional.

Ei bine, începând cu sfârșitul lunii decembrie, sfera publică poloneză a fost absorbită pas cu pas de investigațiile lansate de organizațiile Citizen Lab și Amnesty International cu privire la utilizarea acestui sistem în Polonia. Victime ale acestei acțiuni de spionaj intern, se poate spune, menționate direct în investigațiile celor două organizații, au fost senatorul Krzysztof Brzejza, mecenatul și politicianul Roman Giertych, și procurorul Ewa Wrzosek.

Din informațiile vehiculate în spațiul public până în prezent, cei trei, dar în special cel dintâi, au fost supravegheați cu un scop ce a stârnit suspiciuni din capul locului.

În 2019, în timpul campaniei electorale pentru euro-parlamentare, dar și mai târziu în pragul campaniei pentru alegeri parlamentare în termen, atunci când conform investigațiilor s-a făcut supravegherea într-o pretinsă investigație de corupție din partea Biroului Central Anti-Corupție, senatorul Brzejza era șeful echipei de campanie a Platformei Civice și, deci, unul din cei care posedau atunci cele mai importante informații despre strategia și mersul campaniei opoziției care în 2019 a candidat într-un bloc unit pentru alegerile euro-parlamentare.

Așa cum s-a dovedit deja, în timpul campaniei din 2019, câteva mesaje din telefonul lui Brzejza au și fost scurse pentru a fi făcute publice de TVP, canalul central de stat, care se știe că este unul din canalele principale de televiziune a Partidului Lege și Justiție.

Conform multor voci din Platforma Civică, inclusiv șeful Platformei, Donald Tusk, utilizarea sistemului de urmărire ”Pegasus” în campania pentru euro-parlamentare din 2019, dar și alegerile parlamentare din octombrie 2019, a contribuit la câștigarea alegerilor de către Partidul Lege și Justiție. Așadar, există suspiciunea că procesul electoral și alegerile, în ultimă instanță, au fost fraudate.

Scandalul ia amploare

Prima fază a acestui scandal a fost marcată de intensa negare de către autorități a existenței și utilizării sistemului ”Pegasus” în Polonia. S-au evidențiat în special prim-ministrul Mateusz Morawiecki și ministrul justiției Zbigniew Ziobro, ambii declarând că statul polonez nu deține astfel de instrumente de spionaj, cu atât mai mult nu le folosește împotriva propriilor cetățeni. Atâta doar că investigațiile presei, în special registrele oficiale pe care le-au putut obține ulterior, au demonstrat contrariul. Biroul Central Anti-Corupție al Poloniei a procurat sistemul ”Pegasus” încă din 2017. Mai mult decât atât, ironia constă în faptul că procurarea acestui program s-a făcut dintr-un fond special dedicat victimelor abuzurilor din justiție, cunoscut ca ”Fondul Solidaritatea” al ministerului justiției.

Iar lovitura de imagine a momentului, dar și din punct de vedere al narativului oficial guvernamental, a fost dată celor doi membri marcanți ai guvernului de către liderul și vice-premierul pe probleme de apărare și securitate Jarosław Kaczyński. Acesta a recunoscut într-un amplu interviu publicat integral ieri în revista W Sieci (adică ”În Rețea”), că ”ar fi fost foarte rău dacă serviciile secrete poloneze nu ar fi posedat un asemenea instrument”.

De fapt, Kaczyński a insistat pe completa legitimitate a utilizării de către statul polonez a sistemului ”Pegasus” și a admis că nu ar fi nimic special în faptul că acest instrument este folosit în interes de stat. Practic, Kaczyński, prin faptul că a recunoscut public utilizarea programului de supraveghere ”Pegasus” și-a contrazis primul-ministru și ministrul de justiție, ba chiar mai mult i-a demascat făcându-i indirect mincinoși.

Evidența folosirii sistemului ”Pegasus” de către Biroul Național Anti-Corupție atrage după sine procedura legală obligatorie de sancționare juridică a unui asemenea act. Faptul că procedura de investigație a fost îndreptată spre un senator, implică fără niciun dubiu semnătura de aprobare a ministrului justiției și informarea procurorului general. La acel moment în 2019, ambele funcții erau deținute de Zbigniew Ziobro.

Criză politică la orizont?

Dacă până în prezent se vorbea despre un scandal politic, atunci începând cu această săptămână lucrurile încep a lua o logică ce poate duce la o criză de durată. În câteva zile începe sesiunea de iarnă-primăvară a parlamentului, iar în capul listei de priorități ale opoziției este sancționarea unei comisii de investigație asupra utilizării sistemului ”Pegasus” pentru supravegherea oficialilor.

În acest sens, săptămâna trecută declarațiile lui Donald Tusk au lăsat o urmă specială de îngrijorare. Acesta a spus într-o emisiune la canalul TVN că în perioada 2017-2019 a posedat mai multe telefoane oficiale în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene și că suspectează că guvernul partidului Lege și Justiție l-a supravegheat în această perioadă prin intermediul sistemului ”Pegasus”.

La acest moment este doar o ipoteză de lucru a lui Donald Tusk și a opoziției per ansamblu, însă dacă această ipoteză se va dovedi a fi adevărată, atunci va însemna că serviciile secrete poloneze au supravegheat nu numai politicieni polonezi, dar și un mare număr de oficiali europeni. În eventualitatea unui asemenea scenariu, având în vedere și relația de criză constantă între Varșovia și Bruxelles, amploarea actualului scandal ar putea atinge într-adevăr dimensiunea unei crize politice profunde în Polonia.