UE încearcă să relanseze dialogul cu toți cetățenii săi. ”Nu suntem doar o piață fără suflet”

Ideea a fost formulată în martie 2019 într-o declarație a președintelui francez Emmanuel Macron, preluată de aproximativ 20 de publicații, în care se face apel la necesitatea unei renașteri europene.

„Confruntați cu marile probleme ale lumii, cetățenii europeni se întreabă adesea: „Unde rezidă Europa? Cu ce se ocupă? ”. În ochii lor, aceasta a devenit doar o piață fără suflet. Dar Europa nu este doar „o piață, este un proiect ”, a explicat președintele francez.

El a reamintit și dificultățile politice întâmpinate de Uniunea Europeană încă din 2008: criza economică, imigrația și mai nou Brexit-ul, o „capcană”, potrivit șefului de stat, la fel ca ideile naționaliste privind retragerea din uniune care „amenință întreaga Europă”.

O platformă digitală multilingvă

Doi ani au fost necesari pentru a duce la bun sfârșit acest proiect amânat din cauza crizei sanitare. Conferința privind Viitorul Europei  a atins acum ”viteza de croazieră”, în ciuda valurilor de Covid care continuă să afecteze cele 27 de țări ale Uniunii Europene.

Conferința se prezintă drept un exercițiu de democrație participativă. Cele trei instituții (Comisia, Parlamentul și Consiliul European), care susțin proiectul, doresc să respecte pe deplin calendarul stabilit.

Scopul este acela de a oferi cetățenilor celor 27 de state membre posibilitatea de a-și face vocea auzită, „un exercițiu fără precedent, (...) un mod de a lua pulsul continentului și a ne gândi la viitor”, afirma președintele Macron în luna mai a anului trecut, la Strasbourg.

Pentru realizarea scopului propus, conferința s-a desfășurat atât la nivel european, cât și național, deoarece „nu trebuie să rămână un exercițiu centrat la Bruxelles”, a amintit premierul portughez, Antonio Costa, în perioada președinției țării sale la Consiliului Uniunii Europene.

Timp de câteva luni, în țările membre ale Uniunii s-au organizat dezbateri și evenimente. În Franța, de exemplu, acestea au generat un real interes, cu aproape o mie de participanți. De asemenea, a fost efectuată o consultare online a 50.000 de tineri francezi. Propunerile rezultate în urma acestor dezbateri vor fi depuse și în timpul președinției Franței a Consiliului European care se va încheia pe 30 iunie.

Cetățenii și-au putut exprima așteptările pe o platformă digitală europeană multilingvă, futureu.europa.eu., un spațiu de discuție privind prioritățile Europei, ce a avut ca rezultat peste 4.600 de evenimente organizate și mai mult de 12.000 de idei propuse.

Rolul grupurilor cetățenești

Din septembrie, au fost organizate și 4 grupuri cetățenești de dezbatere a temelor europene majore, formate din câte 200 de cetățeni, aleși aleatoriu din fiecare dintre țările membre. Aceștia doresc să joace rol de reprezentanți ai populației europene, din punctul de vedere al genului, originii geografice, socio-economice sau chiar al nivelului de educație. O treime din fiecare grup este alcătuită din tineri (cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani).

Cele patru grupuri se concentrează pe câte o temă definitorie, astfel: primul grup tratează viitorul economiei, al ocupării forței de muncă și al justiției sociale, fără a uita de transformarea digitală, sau de domeniile tineretului, sportului, culturii și educației.

Al doilea grup analizează aspecte legate de democrație (alegeri, participarea cetățenilor, libertatea presei și lupta împotriva dezinformarii), statul de drept și lupta împotriva discriminării. Protecția europenilor împotriva actelor de terorism este, de asemenea, una dintre temele abordate.

Al treilea grup discută despre efectele schimbărilor climatice, problemele de mediu și noile provocări din domeniul sănătății, dar tratează și agricultura, transporturile sau energia verde.

Al patrulea grup acoperă rolul Uniunii Europene în lume, inclusiv obiectivele și strategiile privind securitatea, politica comercială, politica externă, ajutorul umanitar și cooperarea internațională, politica de vecinătate și extinderea uniunii, respectiv aspectul migrației.

Adunarea Plenară va delibera

„Totul trebuie să fie posibil”, sublinia președintele Parlamentului European, David Sassoli, pe 9 mai la Strasbourg, sugerând mai multe căi de reflecție, între care și reevaluarea regulii unanimității în Consiliu. Unele recomandări ar putea intra în sfera competențelor europene, altele ar putea necesita o reformă a tratatelor.

Adunarea Plenară în măsură să adopte raportul final prin consens, înainte de a-l prezenta comitetului executiv, va reuni câte 20 de membri din fiecare dintre cele 4 grupuri, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene.

Reuniunile Adunării Plenare a Conferinței sunt conduse de cei trei copreședinți ai Comitetului executiv și au loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg. Următoarea Adunare Plenară va avea loc pe 21 și 22 ianuarie, prezicându-se și de această dată dezbateri aprinse.

Până acum, inițiativa a fost criticată pe motiv că nu s-au respectat promisiunile făcute, dar argumentul a fost respins de președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen: „Există întotdeauna scepticism și cinism ori de câte ori Europa își discută viitorul (...). Ne vom asigura că nu este un exercițiu de politică intelectuală sau un compromis politic închis. Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că această conferință nu este o soluție la toate problemele, dar că vom asculta fiecare voce care are ceva de spus.”

Evenimentul a creat așteptări la nivel european. 76% dintre participanții la un sondaj Eurobarometru consideră că proiectul a constituit „un progres semnificativ pentru democrația europeană".

„Niciodată de la al Doilea Război Mondial încoace nu a mai fost Uniunea Europeană atât de necesară. Și totuși, niciodată nu s-a aflat într-un mai mare pericol”, susținea Emmanuel Macron în martie anul trecut. Aproape un an mai târziu, instituțiile încearcă din răsputeri să salveze relația Uniunii cu cetățenii săi.

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France 24.