Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ucraina sub asediul războiului informațional preventiv

ucraina._ministerul_afacerilor_externe.jpg

Ministeruș ucrainean al Afacerilor Externe
Sursa imaginii: 
Wikimedia Commons

Pe măsură ce ne obișnuim cu ideea că Ucraina va fi probabil supusă unei noi invazii din partea Rusiei în viitorul apropiat, rămâne să ghicim care va fi scenariul de care se va conduce Vladimir Putin pentru a încerca să supună țara vecină. Suntem în faza calculelor, pe hârtie, a ce ar putea și ce nu ar putea face Rusia în baza resurselor militare mobilizate pentru a purta acest război. Unul din ultimele episoade ale războiului informațional, cel al prevenției anumitor acțiuni, în care ne aflăm de mai multe săptămâni deja, este avertizarea ministerului de externe britanic cu privire la o posibilă lovitură de stat la Kiev din partea unor forțe pro-ruse. Astfel, se încearcă probabil prevenirea sau limitarea impactului unor posibile scenarii din viitorul apropiat.

Sâmbăta trecută spre duminică noaptea cele mai titrate surse de informare globală au luat cu asalt spațiul informațional în baza unui comunicat de presă al Foreign Office-ului britanic cu privire la o posibilă tentativă de lovitură de stat la Kiev din partea unor politicieni pro-ruși din Ucraina. A fost un comunicat fără precedent, care a cauzat atât confuzie pentru unii, cât și negări învăluite în sarcasm din partea altora. Până astăzi, iată la a treia zi de la momentul comunicării, mulți experți pe Ucraina încearcă să dea o interpretare cât mai obiectivă a acestei controverse. 

Comunicatul britanic emis din numele ministrului de externe britanic Liz Truss, începe prin a afirma că ar fi fost demascată planificarea unui complot rusesc de a instala un guvern pro-rus pe măsură ce ar fi avut loc o invazie rusească în viitorul apropiat. Au fost făcute publice numele unor politicieni pro-ruși din Ucraina implicați în acest presupus complot, printre care fostul premier Mikola Azarov, doi ex-vice-premieri în cabinetul lui Azarov, este vorba despre Serhii Arbuzov și Andrii Kliuev, dar și fostul vice-președinte al Consiliului de Securitate (RNBO) al Ucrainei, Vladimir Sivkovici. Toți acești patru politicieni au fost apropiați ai lui Viktor Ianukovici, și actualmente se află în Rusia, fiind de fapt fugari după ce împotriva lor s-au deschis mai multe dosare penale în Ucraina, printre care și dosare pentru înaltă trădare. 

În același timp, în această listă deconspirată a fost inclus și numele lui Evhen Muraev, liderul unui partid pro-rusesc extraparlamentar și proprietar al unui canal de televiziune pro-rusesc, dar cu impact relativ redus, deoarece executivul ucrainean a supus deja unui val de igienizare informațională spațiul media din Ucraina în 2021. Astfel, după ce autoritățile ucrainene au închis mai multe canale pro-rusești ale unor politicieni pro-ruși din prima linie, printre care Viktor Medvedciuk, aflat în arest încă din luna mai a anului trecut, acest segment informațional a fost umplut de actori din linia a doua, rămași liberi pe piața. Unul din ei este Evhen Muraev, iar din postura sa reiese și cea mai mare controversă a momentului: cum poate un politician marginal la Kiev să devină preferatul Moscovei într-o eventuală tentativă de lovitură de stat sponsorizată de Rusia? 

Un posibil răspuns este mai ușor de identificat dacă ne uităm la modul în care a procedat Rusia în procesul de formare a entităților separatiste din Donbass, cu pseudo-capitale la Donețk și Luhansk. Ei bine, în cazul acestor două entități, la vârful instituțional au fost propulsați actori adesea necunoscuți, marginali și chiar asociali. Anume cu acest tip de actori au operat serviciile secrete ruse atunci când au instaurat entitățile separatiste din estul Ucrainei. Un actor ca Muraev devine atractiv anume în asemenea condiții. Iar pornind de la aceste exemple, putem conchide că Muraev ar fi un bun candidat pentru un scenariu în care Rusia ar încerca să creeze o altă entitate separatistă pe teritoriul Ucrainei, în special în jurul orașului Harkiv, cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei. Harkiv, este geografic foarte apropiat de Rusia, la numai 40 de km distanță de granița cu Rusia, și fostă capitală a Ucrainei în perioada 1919-1934. Muraev este originar din acest oraș și s-a format inițial la nivel local ca politican în acest oraș. Orașul Harkiv este pentru Ucraina un centru industrial, economic, demografic și militar de importanță strategică.  

Așadar, acest enigmatic incident diplomatic și de informații ne poate sugera că în unele cancelarii vestice se ia în calcul un scenariu în care Rusia ar recunoaște independența celor două regiuni separatiste existente deja, și poate chiar anexarea lor împreună cu teritoriul riveran ucrainean al Mării Azov, dar și crearea altor entități separatiste, în special în Harkiv și de ce nu mai aproape de granița cu Belarus, acolo unde Rusia planifică exerciții militare în următoarele săptămâni. La acest scenariu contribuie calculul asupra forțelor militare mobilizate până în prezent, calcule care indică spre faptul că Rusia nu va putea controla militar teritoriul până la Kiev, dar va putea ”rupe” alte teritorii importante. 

Marea Britanie ca releu al implicării Occidentului 

Rămâne încă de înțeles rolul Marii Britanii. Mai întâi de toate atrage atenția faptul că nicio instituție de stat ucraineană nu a lansat acel comunicat, ci ministerul de externe britanic. Mulți experți se întreabă dacă nu cumva acesta este rezultatul falselor alegații din noiembrie anul trecut ale președintelui Zelenski, atunci când lansa acuzații false că oligarhul Rinat Ahmetov ar fi fost implicat într-un complot rusesc împotriva președintelui ucrainean și a administrației sale. La acel moment Zelenski a fost luat în derizoriu pentru asemenea alegații, iar credibilitatea sa a avut vizibil de suferit. Ei bine, iată că la aproape două luni distanță, probabil pentru a accentua autenticitatea informațiilor, scenariul unei lovituri de stat pro-ruse la Kiev este lansat de Marea Britanie, care foarte probabil a coordonat această acțiune de informare cu serviciile secrete ucrainene și în special administrația prezidențială de la Kiev. 

Concluzia pe care o putem trage în acest moment este că intensitatea războiului informațional și din sfera spionajului este deja atât de mare încât Kievul nu mai poate rezista fără implicarea partenerilor occidentali. Acțiunea de avertisment venită dinspre Foreign Office e un semnal cât se poate de clar că războiul pe care stă să-l declanșeze Rusia va fi global din capul locului, mai ales pe dimensiunea de intelligence, adică spionaj, și securitate cibernetică. Iar potențialul acestor dimensiuni de purtare a războiului, ne poate da câteva indicații și despre posibilitățile de escaladare și angrenare cinetică a Occidentului în acest conflict major. 

  
 
Corespondentul RFI Oktawian Milewski despre Ucraina, sub asediul războiului informațional preventiv