Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


False mituri lansate de propaganda rusă în privința Ucrainei

fake_news.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Pe măsură ce se amplifică amenințarea rusă la granița Ucrainei, Moscova își intensifică și campania de dezinformare prin mijloacele media controlate de stat, care vizează populația rusă, țările vecine cu Rusia dar și Uniunea Europeană. EUvsDinsinfo, organismul Comisiei Europene împotriva dezinformării a realizat o listă a principalelor mituri false privind Ucraina, lansate de Kremlin. Le veți recunoaște, pentru că ele circulă și în România, rostogolite pe rețelele de socializare.

După cum notează EUvsDisinfo, aceste idei sunt nu doar răspândite ci și și periculoase, în contextul politic și militar atât de tensionat, din aceste zile. Unele sunt simple minciuni, altele, construcții mai sofisticate.

            1. O primă idee ar fi aceea că  „tensiunile actuale sunt rezultatul comportamentului agresiv al Ucrainei și al aliaților săi din Occident. Iar Rusia nu face altceva decât să se apere”.

De fapt, prin anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și prin alte acte de agresiune armată împotriva Ucrainei, tocmai Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, a încălcat cel puțin 12 tratate internaționale și bilaterale, printre care Carta ONU, Actul final de la Helsinki sau Carta de la Paris, care garantează integritatea teritorială a statelor, inviolabilitatea frontierelor și libertatea statelor de a alege sau de a schimba propriile aranjamente de securitate.

 

          2. Apoi, Rusia acuză Ucraina de comiterea unor atrocități împotriva populației vorbitoare de rusă din estul țării, obligând astfel Moscova să intervină.

Într-adevăr, presa rusă a fost foarte activă în această direcție, făcând paralele cu nazismul și cu evenimente din al Doilea Război Mondial.

Însă dovezile concrete lipsesc și poveștile emoționante vânturate în mediile ruse se dovedesc repede a fi invenții. Cum ar fi reportajul de la televiziunea rusă care acuza forțele ucrainene că au crucificat un băiat în estul Ucrainei, la începutul conflictului.

Acuzațiile ruse privitoare la un genocid asupra rusofonilor din Ucraina au fost dezmințite de rapoarte oficiale publicate de Consiliul Europei, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului  sau OSCE.

 

         3. O altă idee des vehiculată este că ”Ucraina și Rusia sunt o singură națiune, iar Rusia face acum o reparație istorică”.

În realitate, după cum precizează organismul european, în ciuda perioadelor lungi de stăpânire străină, Ucraina are o cultură și o identitate națională puternice și este o țară suverană, recunoscută internațional. Deci, este liberă să-și stabilească propria cale și propriile alianțe.

 

        4. ”Abandonarea Ucrainei de către Occident” a fost un alt mit circulat intens, mai ales în perioada de început a crizei, când propaganda rusă făcea paralele cu retragerea americană din Afganistan. Ultimele desfășurări politice și militare au demonstrat contrariul.

În orice caz, urmare a acordurilor de asociere și liber schimb ,,UE a devenit cel mai mare partener comercial al Ucrainei. Din 2014, UE a oferit Ucrainei 17 miliarde EURO, în împrumuturi și granturi consacrate modernizării țării", scrie EUvsDisinfo.

Există, într-adevăr, unele diferențe de vederi în tabăra occidentală, mai ales cu privire la sancțiunile care ar afecta și propriile economii. Dar un lucru e clar: Rusia a fost avertizată asupra consecințelor foarte grave pe care le va avea de suferit în cazul unei desfășurări militare în Ucraina.

 

         5. De partea sa, Rusia se victimizează și se descrie ca fiind înconjurată de armatele NATO. În realitate, nimeni nu planifică vreo invadare a Rusiei, cea mai întinsă țară de pe glob și deținătoarea unei armate foarte puternice, dotată inclusiv cu arsenal nuclear.

Apoi, forțele NATO erau ca și inexistente pe flancul estic, înainte de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Prezența militară a NATO este o urmare a acestui act de agresiune.

EUvsDinsinfo mai vine cu un argument: din cele 14 țări la granița cu Rusia, doar cinci sunt membre NATO. Greu de vorbit despre o încercuire, așa cum pretinde Rusia.

Cât despre forța militară, aceasta  nu este singura soluție. Există mai multe organizații și formate în care se poate angaja un dialog pașnic – de exemplu, în cadrul OSCE sau al formatelor NATO-Rusia și UE-Rusia.

 

         6. În sfârșit, se mai vorbește despre o promisiune pe care NATO ar fi făcut-o Rusiei, că nu se va extinde în estul Europei.

Mass-media rusă controlată de stat a susținut adesea că liderului sovietic Mihail Gorbaciov i s-ar fi promis aceasta,  „verbal”. De fapt, însuși Gorbaciov a negat această afirmație într-un interviu din 2014, notează organismul european.

Membrii NATO nu și-au luat niciodată angajamente politice sau juridice obligatorii de a nu extinde alianța. Deciziile privind apartenența la NATO aparțin fiecărui solicitant individual și a celor 30 de membri actuali ai NATO. Și nimănui altcuiva.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 26 ianuarie 2022