Ministrul francez al apărării, la București în contextul în care și NATO ar pregăti suplimentarea trupelor din România, alături de Franța

Franţa este pregătită să contribuie cu trupe la misiunile NATO din Europa de Est, inclusiv în România, a declarat săptămâna trecută preşedintele Emmanuel Macron, într-un discurs rostit la un comandament militar. Acum, potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, joi, la 13.30, președintele Klaus Iohannis îl primește pe ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, pentru a stabili detaliile acestei suplimentări. „Este vorba de contribuţia armatei noastre la echilibrul din Europa. Am continuat să desfăşurăm efective militare pentru securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO, în ţările baltice, şi vom continua să facem acest lucru; chiar am indicat disponibilitatea noastră de a merge mai departe; în cadrul NATO, ne angajăm să participăm la noi misiuni, pentru a ne asuma toate responsabilităţile, în cadrul misiunilor de tipul consolidării prezenţei militare avansate, în special în România, dacă se va decide”, sublinia Emmanuel Macron acum o săptămână.

Alianţa Nord-Atlantică ar putea trimite trupe suplimentare în România, Bulgaria şi Ungaria, pentru a transmite Rusiei un semnal care să descurajeze o intervenţie militară în Ucraina, afirmă oficiali de la Washington. Statele Unite şi ţări aliate poartă discuţii despre trimiterea a câte 1.000 de militari în România, Bulgaria şi Ungaria, au declarat trei oficiali de la Washington citaţi de CNN. Departamentul american al Apărării a anunţat luni că 8.500 de militari americani au fost plasaţi în stare de alertă pentru posibila trimitere în Europa de Est, eventual pentru activarea Forţei de Reacţie a NATO, care are 40.000 de militari. Însă un diplomat european afirmă că Statele Unite şi Marea Britanie insistă pentru suplimentarea efectivelor militare în Europa de Est, restul de naţiuni din cadrul NATO fiind reticente privind o astfel de măsură. Ar fi mai degrabă o decizie bilaterală sau a unei alianţe formată din câteva state, a explicat diplomatul european.

Administraţia Vladimir Putin a acuzat, marţi, Statele Unite de amplificarea tensiunilor, în contextul anunţului Pentagonului privind plasarea în stare de alertă a mii de militari care ar putea fi mobilizaţi în Europa de Est. "Este vorba de o nouă amplificare a tensiunilor. Constatăm cu o mare preocupare aceste acţiuni ale Statelor Unite. Statele Unite provoacă la modul concret o amplificare a tensiunilor", a declarat marţi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de cotidianul Le Figaro.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei. Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Washingtonul urmează să transmită săptămâna aceasta răspunsuri scrise Moscovei privind garanţiile de securitate.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, luni, angajamentele statelor membre de a suplimenta capabilităţile militare în estul Europei, inclusiv în România, în contextul presiunilor militare exercitate de Rusia asupra Ucrainei. Danemarca a anunţat că va trimite o fregată în Marea Baltică şi urmează să mobilizeze patru avioane F-16 în Lituania, pentru a susţine misiunea NATO de patrule aeriene în regiune. Spania va trimite nave pentru misiuni NATO şi analizează posibilitatea de a staţiona avioane militare în Bulgaria, iar Franţa a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România, sub comandament NATO. Olanda intenţionează să trimită două avioane F-35 în Bulgaria.