Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Un sondaj privind opțiunile strategice ale românilor: explicații și lecții

steag-ue-flag-alexandre-lallemand-pcs3mol14sk-unsplash.jpg

Steagul Uniunii Europene in La Défense / Paris
Sursa imaginii: 
Alexandre Lallemand / Unsplash

Rezultatele ultimului sondaj de opinie al INSCOP, privind raportarea românilor la evenimentele regionale și globale arată un sprijin puternic al societății pentru Occident și organizațiile reprezentative la care România este parte – NATO și Uniunea Europeană. Rezultatele sunt interesante atât din perspectivă europeană cât și de politică internă.

Trebuie spus, mai întâi, că vorbim despre o serie de cercetări sociologice, publicate trimestrial, începând cu luna martie a anului 2021. Titlul proiectului este, la rându-i relevant: ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Ei bine, dacă precedentele valuri de sondare indicau o sporire a neîncrederii în Occident, în paralel cu ascensiunea curentelor ultranaționaliste și o ușoară creștere a simpatiei față de Rusia, acum lucrurile par să se fi schimbat fundamental.

Orientarea pro-occidentală a României – adică NATO, SUA și UE - este susținută de o majoritate covârșitoare, 77% și doar 10% privesc spre Răsărit, adică spre Rusia și China. Trei sferturi sunt de acord cu prezența trupelor NATO în România , aproape tot atâția susțin ideea unei armate europene.

Să remarcăm că, în comparație cu sondajul din septembrie 2021, încrederea în NATO și Uniunea Europeană a crescut puternic, cu peste 13 procente.

Ce ne spun, în cele din urmă, aceste date?

În primul rând, că există un sprijin puternic al societății românești pentru valorile occidentale, dar acesta se face simțit cu precădere în momente de criză, precum acesta. Este un semnal de alarmă pentru liderii politici atașați acestor valori, care trebuie să fie afirmate și susținute permanent.

Cu alte cuvinte, a fost suficientă o amenințare militară a Rusiei la frontierele Ucrainei pentru ca românii să conștientizeze din nou, cu rapiditate, valoarea apartenenței la clubul occidental.

Privind într-un context mai larg, putem observa că, prin politica sa agresivă, Vladimir Putin a obținut nu divizarea sau înfricoșarea democrațiilor, ci mai degrabă efectul invers.

După cum constata recent un comentariu al ediției europene Politico, Vladimir Putin a stimulat, în cele din urmă, apetitul pentru aderarea la NATO – sau cel puțin hotărârea de a menține această opțiune deschisă – în Suedia și Finlanda.

Apoi, ultimatumurile sale e i-au forțat chiar și pe membrii NATO cei mai puțin entuziaști la ideea extinderii, să reafirme politica  „ușilor deschise”. Nimeni nu vrea să-l liniștească pe Putin, cu cei 100.000 de soldați ai săi la granițele Ucrainei.

Demisia forțată a șefului marinei germane, după ce și-a exprimat înțelegerea pentru liderul de la Kremlin și a spus că Crimeea nu se va întoarce niciodată în Ucraina - ambele opinii larg răspândite în rândul elitelor conducătoare din Berlin - arată clar acest lucru.

Un alt efect: insistând asupra unui format de negociere „de la superputere la superputere” în stilul Războiului Rece, doar cu SUA și respingând cu dispreț orice loc pentru UE la masa discuțiilor, Rusia n-a făcut decât să stimuleze Parisul, Berlinul și Bruxelles-ul în a concepe mai repede arhitectura de securitate europeană

În cele din urmă, și mai degrabă ca o ironie, atitudinea lui Putin a târât și mai adânc SUA înapoi în securitatea europeană, exact când doi președinți americani succesivi încercaseră să orienteze concentrarea strategică spre China, mai citim în analiza din Politico.

Iată, așadar, că re-solidarizarea unei bune părți a societății românești în jurul valorilor și instituțiilor occidentale urmează o tendință vizibilă în plan mai larg.

Se discută mult la noi, în ultima vreme, despre pericolul ascensiunii extremei drepte, care vine cu narative preluate de la propaganda rusă și cu idei precum ”Ro-Exit” ( ieșirea României din UE) sau ieșirea din NATO.

Văzând aceste cifre, am putea spune că șansele ca ei să-și ducă planul la îndeplinire sunt reduse. Cu o condiție însă: ca și în afara perioadelor de criză, liderii atașați Occidentului să afirme aceste valori și mai ales, să le aplice în activitatea publică de zi cu zi.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 27 ianuarie 2022