Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Occidentul vrea să evite un nou München 1938. Va reuși?

chamberlain_hitler_munchen.jpg

Premierul britanic Neville Chamberlain (stânga imaginii) dă mâna cu Adolph Hitler în ziua semnării de către Marea Britanie, Franța și Germania a Acordului prin care lui Hitler i s-a permis să ocupe regiunea Sudetă a Cehoslovaciei, München, 30 septembrie 1938
Sursa imaginii: 
AP Photo / Arhivă

Liderii Comisiei pentru relații externe din Senatul american au anunțat că sunt pe punctul de a aproba ceea ce ei numesc ”mama tuturor sancțiunilor” împotriva Rusiei. Ei au transmis că nu va exista clemență dacă Vladimir Putin va ataca Ucraina, informează The Guardian, preluat de Caleaeuropeană.ro.

”Nu putem avea un nou moment München”, a declarat președintele democrat al Comisiei, Bob Menendez la CNN.

Spectrul nefastei înțelegeri din 1938 pare să planeze asupra Europei – deși aliații occidentali dau asigurări că istoria nu se va mai repeta.

Într-adevăr, în cadrul conferinței din 1938, aliații i-au cedat lui Hitler părți din Cehoslovacia.  Ei credeau atunci că vor evita războiul dacă îi vor îndeplini cerințele conducătorului german.

Gravă eroare – încurajat de cedările democrațiilor, care nu mai erau dispuse să-și arunce din nou cetățenii într-un război, Adolf Hitler a mers tot mai departe. Într-un an, războiul izbucnea din nou.

Există, bineînțeles, și o altă interpretare, pe care o regăsim și în filmul recent lansat pe rețeaua Netflix, ”Münchenul, în pragul războiului”, potrivit căreia, cedând pe seama cehoslovacilor, (care nici măcar nu fuseseră chemați la München), aliații au câștigat timp pentru a se pregăti de război.

Dar indiferent de rațiunile care au stat la baza deciziilor de atunci, amintirea întunecată a Münchenului își aruncă umbra asupra Europei de azi.

Vor ceda din nou democrațiile în fața unei puteri agresive, cu gândul că aceasta se va potoli și va redeveni un partener de încredere pe plan internațional?

Propaganda rusă apasă pe această idee, a abandonării Ucrainei, invocând felul în care s-a produs retragerea americană din Afganistan.

De partea sa, Occidentul a respins cererile Rusiei privind retragerea trupelor aliate de pe flancul estic al NATO sau acordarea de garanții că Ucraina nu se va alătura vreodată Alianței Atlantice. Cu alte cuvinte, a procedat într-o logică total opusă celei de la München și acum este așteptat răspunsul Kremlinului: continuarea dialogului sau opțiunea militară, cu consecințele deja anunțate.

Semne de întrebare

Există însă și voci mai sceptice, care acuză pur și simplu un fel de ”orbire” a Occidentului în fața adevăratului joc al lui Vladimir Putin și a cărui țintă este refacerea Uniunii Sovietice.

O analiză a ziarului american The Wall Street Journal (WSJ), preluată de Courrier International, susține că liderul de la Kremlin urmărește să implanteze regimuri supuse în capitalele fostelor republici sovietice, devenite independente.

Deja, o parte din marele plan a fost îndeplinită.

În primăvara anului trecut, Putin l-a menținut pe Alexander Lukașenko la putere în Belarus, cu toate protestele și mormăielile din Occident.

Mai recent, el și-a asumat rolul de arbitru suprem în Kazahstan, oferind ajutorul politic și militar care i-a permis președintelui Tokaev să zdrobească o revoltă.

Din cele cincisprezece republici ale fostei URSS, observă WSJ, doar cinci țin Rusia la distanță – cele trei state baltice plus Ucraina și R. Moldova.

”Georgia se agață dureros de firimiturile unei independențe odată solide, retragerea SUA din Afganistan lasă Kârgâzstanul și Tadjikistanul mai dependente de Moscova ca niciodată”, scrie ziarul american.

În plus, notează WSJ, în 2020, Rusia a recâștigat controlul asupra Caucazului de Sud, punând capăt războiului azero-armean în condițiile sale.

În același timp, ziarul crede că Occidentul este mai puțin capabil să reziste presiunii ruse asupra Ucrainei decât în ​​2014, când Rusia anexa Crimeea.

Europa este azi mai puțin încrezătoare în angajamentul americanilor. Germania este mai pacifistă. Brexitul a subminat relațiile dintre marile puteri militare europene [Franța și Marea Britanie]. Iar dependența Europei de resursele energetice rusești lasă Occidentul atât de vulnerabil la șantajul energetic – și îi limitează sever capacitatea de a impune sancțiuni economice, mai notează WSJ.

Să recunoaștem, un tablou deloc încurajator, care amintește de perioade întunecate ale istoriei.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 1 februarie 2022