Și totuși, ce potențial ar avea un partid anti-UE și pro-Rusia?

Mai precis, aproape 66% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională – este adevărat, în scădere cu trei puncte procentuale față de cercetarea din toamna anului trecut.

Aproape 33% spun că nu ar vota un asemenea partid, o creștere cu peste 4 puncte și jumătate față de astă-toamnă.

Lucrurile devin mai nuanțate atunci când alegătorii sunt întrebați dacă și-ar menține sau și-ar schimba opțiunea, în cazul în care partidul ar milita pentru ieșirea din Uniunea Europeană sau apropierea de Rusia.

Ei bine, în aceste ipoteze,”partida naționalistă” ar mai rămâne cu mai puțin de 40% dintre alegătorii potențiali, dacă ar susține așa-numitul Ro-Exit. În cazul unei orientări declarat pro-ruse, un asemenea partid și-ar mai păstra ceva mai mult de un sfert din electoratul potențial.

La nivelul întregului corp de alegători, sondajul indică un bazin potențial de circa 26% pentru un partid care ar susține ieșirea din Uniunea Europeană și de circa 17% pentru unul pro-rus. Ceea ce, evident, reprezintă niveluri maximale și nu intenții reale de vot, în duminica alegerilor.
 
După cum explică sociologul Remus Ștefureac, președintele organizației Strategic Thinking Group, comanditar al sondajului, ”votul ipotetic pentru un partid de orientare naționalistă (două treimi din populație) este un indicator general care arată preocuparea pentru o mai bună reprezentare a intereselor țării, iar nu o măsură exactă a scorului electoral pe care l-ar putea obține un partid care se auto-declară naționalist”.

Cifrele prezentate miercuri sunt în concordanță cu cele de săptămâna trecută, potrivit cărora peste 70% dintre români își doresc rămânerea țării în Uniunea Europeană.

O dilemă la extrema dreaptă

Pe de altă parte, în planul politicii interne, cifrele scot în evidență o dilemă pentru formațiunea extremistă AUR.

După cum au arătat protestele publice din ultimele luni sau poziționările pe rețelele sociale ale activiștilor și simpatizanților, gruparea conține un ”nucleu dur”, anti-european și pro-rus. Scandările ”Ro-Exit!” s-au făcut auzite la ultimele mitinguri AUR.

În interviul acordat luni postului TV Antena3, Călin Georgescu, prezentat drept candidat al formațiunii la postul de prim-ministru și președinte de onoare, s-a arătat vădit încurcat atunci când a trebuit să-și clarifice poziția față de Rusia.

Și atunci, ce vor face comunicatorii și liderii AUR?

Dacă își vor radicaliza pozițiile anti-UE și pro-Rusia, își vor limita serios capacitatea de creștere. Dacă își vor afirma puternic orientarea pro-occidentală, pentru a scăpa de etichetele de anti-europeni și pro-ruși, își vor înstrăina nucleul dur al propriului electorat.

O alegere complicată și un balet dificil.

Cât privește formațiunile așa-numite maninstream, membre ale familiilor cu un puternic angajament european, rezultatele ar trebui să le dea, de asemenea, de gândit.

Publicul dorește o mai puternică reprezentare a intereselor sale pe scena europeană și așteaptă de la reprezentanții acestor partide în Parlamentul European o atitudine mai activă și o comunicare mai bună.

Aceleași lucruri din partea Guvernului, ca parte în Consiliul Uniunii și a președintelui, ca reprezentant al României în Consiliul European.

Toate datele din sondaj sunt disponibile AICI