Cum riscăm să pierdem bani din PNRR pentru că nu respectăm drepturile persoanelor cu dizabilități

Centrul de Resurse Juridice a solicitat în repetate rânduri Autorității Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități să spună în ce fază este raportul dar tot ce a obținut au fost răspunsuri vagi : documentul ”în lucru” s-a plimbat în ultimii doi ani între ANDPDCA și Ministerul de Externe, deși nu este clar de ce această instituția a fost implicată în proces. Așadar, nu doar că raportul de țară nu a fost prezentat public sau dezbătut public, dar nu există nici până azi un răspuns clar privind publicarea lui și, mai ales, trimiterea lui la Comitetul ONU care monitorizează implementarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități. La RFI, Georgiana Pascu spune că, în opinia sa, statul român amână momentul depunerii raportului pentru că, în acesta, ar trebui să prezinte punctual la fiecare articol al Convenției starea de fapt și soluțiile. Un exemplu, spune Georgiana Pascu : la articolul privind combaterea abuzurilor și torturii în cazul persoanelor cu dizabilități instituționalizate, statul ar trebui să dea explicații legate de cazurile de persoane bătute, ucise sau subnutrite, cazuri documentate de CRJ în ultimii ani. De asemenea, statul român ar trebui să explice de ce nu a invitat nici persoanele cu dizabilități, nici organizațiile care le apără interesele să dezbată public acte normative care le privesc direct, cum se întâmplă acum la Senat, unde se discută modificări ale Codului Civil privind tutela și punerea sub interdicție. În plus, explică Georgiana Pascu, dacă ar prezenta raportul, Comitetul ONU ar trimite o listă cu problemele pe care statul ar trebui să le corecteze și ar monitoriza procesul. Dar, de ce ne-ar interesa atât de mult subiectul? Reprezentanta CRJ spune că există o legătură între raport și fondurile europene : Comisia Europeană a stabilit ca o condiție pentru acordarea fondurilor de incluziune de respectarea tuturor obligațiilor care îi revin fiecărui stat membru care a semnat Convenția ONU, deci s-ar putea ca inclusiv proiectele din PNRR să aibă sub semnul întrebării finanțarea. În plus, explică Georgiana Pascu, un stat membru care nu a trimis niciun raport, care nu a redactat o strategie națională pentru persoanele cu dizabilități și nu i-a alocat un buget, care nu se achită de obligațiile ce-i revin prin Convenția ONU, văzută ca ”o Biblie” în domeniul, e un stat în care respectarea drepturilor omului e pusă sub semnul întebării. Ascultați interviul integral...