Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Rusia, pe cale să recunoască independența entităților separatiste din estul Ucrainei

putin.jpg

Vladimir Putin
Vladimir Putin
Sursa imaginii: 
AP/Sergei Ilyan

Duma de stat a Rusiei a adoptat astăzi două moțiuni pentru recunoașterea independenței regiunilor separatiste a Donețkului și Luhanskului. Moțiunile au fost trimise la Kremlin pentru a fi semnate de Vladimir Putin. Daca președintele rus semnează aceste moțiuni în următoarele zile, atunci acest act poate fi interpretat ca un casus belli, adică o declarație de război Ucrainei. Exemplul Georgiei, acolo unde acest procedeu de anexare ”blândă” a unor teritorii a fost testat pentru prima oară în 2008 în Abhazia și Țhinvali (Osetia de Sud), atunci când președintele Dmitri Medvedev semna decretul pentru recunoașterea independenței celor două regiuni georgiene la solicitarea codificată legislativ a Dumei de stat, indică spre un foarte vag scenariu de înghețare a conflictului în Ucraina în viitorul apropiat.  

Pe fundalul unor semnale încă destul de neconcludente de la Moscova cum că exercițiile militare de la graniță cu Ucraina se apropie de final, Duma de stat a Rusiei a adoptat astăzi două moțiuni pentru „necesitatea recunoașterii independenței celor două entități separatiste din Ucraina de est”. Adoptarea moțiunilor s-a făcut cu votul a celor mai mari partide din Dumă, este vorba de partidul ”Rusia Unită” și Partidul Comunist din Rusia, și a însumat 351 de voturi dintr-un total de 450 de deputați. Astfel, o majoritate constituțională a legislativului rus s-a pronunțat pentru recunoașterea independenței celor două entități separatiste din estul Ucrainei. Cele din urmă, adică republicile Donețkului și Luhanskului și-au declarat independența față de Kiev în 2016.

Ce semnificație are acest act legislativ? Ei bine, odată ce moțiunile ajung pe biroul președintelui rus, acesta are libertatea fie de a le respinge, fie de a le semna. Aceste moțiuni nu au efect obligatoriu asupra președintelui rus, ele reprezintă mai degrabă un apel legislativ pentru acțiune. În cazul semnării, foarte probabile de altfel, cele două entități separatiste din Ucraina vor obține recunoaștere din partea doar a unui actor internațional, adică a Moscovei. În nici un caz nu trebuie să interpretăm acest act ca o independență veritabilă. Cu toate acestea, consecințele vor echivala cu un game-changer.  

Asemănări aparente cu Georgia

Situația pare pentru moment foarte asemănătoare cu cazul Georgiei. Exemplul Abhaziei și a regiunii Țhinvali din Georgia demonstrează doar că în 2008, după un război de cinci zile, Rusia a preferat să înghețe conflictul pentru a continua să pună presiune pe Georgia care rămâne stat titular recunoscut de comunitatea internațională. Teoretic același scenariu s-ar aplica și relației cu Kievul. Doar că, Ucraina este un actor mult mai puternic în relația cu entitățile separatiste și are o anumită capacitate de retorsiune militară și economică.

Iar în acest context, trebuie avut în vedere că republica separatistă a Donețkului a adoptat un act unilateral în noiembrie 2019 prin care se declară titulară a întregii regiuni a Donețkului. Trebuie reamintit că actualele republici separatiste dețin doar parțial controlul asupra teritoriului regiunilor Donețkului și Luhanskului, deținând aproximativ 50% din întreaga regiune a Donbasului. Pseudo-actul din 2019 al Donețkului înseamnă că republica separatistă are pretenții teritoriale față de Kiev. Un scenariu similar observăm de peste un deceniu în relația dintre Țhinvali și guvernul de la Tibilisi, acolo unde separatiștii oseți din Țhinvali, sub protecția militară a Rusiei, continuă să-și marcheze pseudo-granița ocupând în continuare și ocazional teritoriul controlat formal de guvernul de la Tbilisi. Această analogie cu Georgia ar putea să ne informeze despre ce pași va face Moscova în viitorul apropiat în relație cu Kievul.

Un pas înapoi, doi înainte

Azi dimineață, la Kiev, într-o conferință de presă ministrul de externe ucrainian, Dmâtro Kuleba, a declarat că din momentul în care Rusia va recunoaște independența entităților separatiste din Donețk și Luhansk, ”Rusia va ieși din formatul negocierilor de la Minsk”, adică va face inutil acest instrument de negociere și, totodată, de presiune geopolitică. Practic, pe fondul declarațiilor de de-escaladare din această dimineață, dar, iată, a adoptării acestui act ce ar provoca un alt episod de dezmembrare a Ucrainei, Rusia pretinde a face un pas înapoi, pentru ca imediat după să facă doi pași înainte.

Rămâne de văzut cum va răspunde Kievul la posibila recunoaștere a independenței Donețkului și Luhanskului de către Rusia. În arca puterii de la Moscova nu sunt puțini cei care speră că Kievul va răspunde în forță, astfel încât Rusia să obțină un mult-dorit pretext perceput ca legitim de a interveni militar împotriva Ucrainei, invocând printre altele principiul responsabilității de a-și proteja cetățenii din cele două regiuni separatiste, deoarece până în prezent Rusia a acordat în jur de 750.000 de cetățenii în Ucraina de est.