Val de indignare publică în jurul schimbării conducerii Institutului Național al Patrimoniului

Într-o declarație pentru Adevărul, Romașcanu, asaltat de cereri să demisioneze, a declarat că, de fapt, „lui Ştefan Bâlici i se termina mandatul”. ”De fapt, pe 24 decembrie i s-a terminat. La o evaluare a luat sub 9. Aşa că nu mai putea avea concurs închis, să fie singur (n.r. - la un nou concurs). Eu i-am acordat 60 de zile de interimat, ca poată să se ocupe de clarificări. Luni este luată decizia finală”, a declarat Lucian Roaşcanu despre situaţia de la INP.  Ministrul Culturii a precizat că nimeni nu a pus la îndoială pregătirea profesională a lui Bâlici, însă sunt unele nemulţumiri în ceea ce priveşte modul cum s-a ocupat de responsabilitatea de manager, cum ar fi, de exemplu, terminarea actualizarii listei monumetelor istorice, „deşi legea îl obliga să facă acest lucru”.

Ştefan Bâlici a condus condus Institutul Naţional al Patrimoniului din ianuarie 2016, după ce timp de un deceniu a fost vice-preşedintele şi coordonatorul Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”. Bâlici a fost adus în funcţie în perioada în care ministru al Culturii era Vlad Alexandrescu, apoi păstrat şi de Corina Şuteu. Şeful INP a fost printre principlaii coordonatori ai Dosarului „Roşia Montană”, înainte ca acesta să fie trimis la UNESCO, unde s-a decis înscrierea vechii localități în patrimoniul cultural universal. ”Am aflat în seara aceasta (n.r. miercuri) că ministrul Culturii a numit un nou director general la Institutul Național al Patrimoniului, cu începere din data de 23 februarie, când mandatul meu interimar la conducerea institutului încetează. Nu am alte detalii, nu cunosc nici motivele și nici analizele pe baza cărora este luată această decizie. Activitatea mea la INP este rezumată în raportul de final de mandat, prezentat Ministerului Culturii și prezentat public în data de 17 decembrie 2021. Acest raport a fost evaluat cu o notă sub 9, ceea ce a permis ministerului să nu inițieze negocierea unui nou mandat. Am contestat evaluarea, ca fiind incorectă și neprocedurală, iar contestația a fost respinsă fără argumente”, a anunțat Ștefan Bâlici.

A urmat un val de indignare : Ordinul Arhitecților, Mihai Eminescu Trust, Fundația ProPatrimonio, Ambulanța pentru Monumente au criticat dur decizia iar o petiție lansată imediat a strâns mii de semnături într-un timp foarte scurt. ”Suntem stupefiați de înlocuirea din funcție a domnului arhitect Ștefan Bâlici de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului, un profesionist dedicat care a susținut întotdeauna proiectele dificile, a construit neîncetat instrumente, programe și strategii prin care susținerea patrimoniului să devină accesibilă în cercuri cât mai largi. Sub conducerea lui Ștefan Bâlici, INP a devenit o instituție a statului transparentă, dinamică, modernă. Pro Patrimonio se raliază tuturor vocilor din domeniu ce susțin păstrarea în funcție a domnului Ștefan Bâlici și demisia ministrului Culturii, Lucian Romașcanu. Instituțiile statului nu vor funcționa niciodată în slujba interesului public câtă vreme vor fi conduse de oameni fără competențe profesionale relevante în domeniile pe care le conduc”, a reacționat Fundația Pro Patrimonio.

”Domnule ministru Lucian N. Romascanu vă solicit DEMISIA din funcția de ministru al Culturii! Pentru ce? Pentru înlocuirea lui Ștefan Bâlici din funcția de manager al Institutului Național al Patrimoniului. Există gafe pardonabile și gafe impardonabile. Când înlocuiești persoana numărul unu din domeniul patrimoniului din România cu o persoană inculpată penal de care n-a auzit nimeni în acestă branșă, demisia este singura cale onorabilă care vă rămâne. Domnule Romașcanu, patrimoniul nu e vreo lucrare de asfaltare a vreunei străzi pe care dacă o faci prost să ai șansa să o refaci. Patrimoniul se distruge iremediabil dacă îl manageriezi prost. (...)Domnule ministru, NU DISTRUGEȚI patrimoniul de dragul numirii politice a unei doamne pe nume Oana Zaharia, de care n-am auzit nici eu nici mulți dintre cei care ne frecăm coatele pe șantierele monumentelor istorice din ONG-uri și din instituții”, a scris și arhitectul Eugen Vaida, care a inițiat la rândul său o petiție.

La RFI, președintele Ordinului Arhitecților din România, Alexandru Găvozdea, spune că, în opinia sa, competența și exigența lui Ștefan Bâlici a fost probabil percepută ca un pericol de cei care nu doresc ca monumentele istorice să mai stea în calea ”marilor investiții”, mai ales acum că România așteaptă miliarde de la Uniunea Europeană. El a avertizat că mai multe acte normative vizând tocmai slăbirea barierelor care apără patrimoniul au fost adoptate iar acum se trece la oamenii care ar reprezenta un obstacol. Ascultați interviul integral...