Este momentul ”să schimbăm foaia” cu Rusia – și asta, pentru mult timp

Acest discurs reflectă, pe de o parte, îngrijorarea crescândă în fața amenințării unei invazii pe scară largă plănuită de Rusia împotriva Ucrainei, cu consecințe catastrofale asupra stabilității europene și globale.

Pe de altă parte, declarația arată și o schimbare de ton în relația cu Rusia – Uniunea Europeană pare a conștientiza tot mai mult că, în fața pericolului iminent, sunt necesare răspunsuri ferme, așa cum nu s-au mai văzut de la sfârșitul războiului rece.

Dar să mai privim și către alte pasaje din discursul ținut la München de către oficialul european.

”Kremlinul a sperat să divizeze și să slăbească Alianța noastră. Au făcut exact contrariul. Unitatea noastră a fost cimentată. Atât în cadrul UE, cât și dincolo de Atlantic. Suntem pe deplin uniți”, a spus Charles Michel, adăugând că, în actualul context, pe de o parte, trebuie să fim mai agili, ceea ce este dificil, pentru că democrația presupune consultarea, dezbaterea, pentru a forma decizii, în timp ce regimurile autoritare se pot juca repede și ușor cu viețile cetățenilor și pot manipula oamenii.

”Prin urmare, aceasta este o provocare față de care trebuie să fim extrem de dedicați, mai rapid, respectând în același timp procedurile noastre de deliberare democratică, care se află în centrul încrederii și al transparenței. În al doilea rând, avem nevoie de mai multă unitate”, a subliniat el.

Oficialul european s-a declarat, în cele din urmă, optimist pentru că ”ultimele săptămâni au arătat că cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin.

”El este cel care, în câteva săptămâni, ne-a condus, într-o explozie de forță și unitate, să acționăm împreună într-o manieră extrem de apropiată, cu o calitate a cooperării pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Și apoi, al treilea element, repet, avem nevoie de coerență”, a spus șeful Consiliului European.

Spuneam că declarația lui Charles Michel este semnalul unei schimbări în abordarea liderilor europeni. Era acomodării cu Rusia lui Putin pare să se fi terminat, indiferent de turnura pe care o va lua actuala criză. Nimic nu va mai fi, de acum înainte, ”business as usual”. Sau, cel puțin, n-ar mai trebui să fie.

Adevărul este că Uniunea Europeană a asistat pasivă, în ultimii ani, la acumularea amenințărilor, iar sancțiunile dictate după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea s-au dovedit a fi suportabile pentru Kremlin. Iar dacă liderii europeni au crezut că amenințarea rusă constă doar în retorică, atunci înseamnă că s-au înșelat.

Europa trece în aceste zile prin cea mai gravă criză de securitate de după cel de-al doilea război mondial, fiind amenințate tocmai libertățile cetățenilor și democrația.

Da, Uniunea Europeană este un organism care nu poate lua decizii rapide, adeseori tocmai principiul unanimității împiedică aceasta. De asemenea, deciziile trebuie să acomodeze interese și viziuni de multe ori diferite. E multă diversitate dar și multă istorie aici, unitatea de acțiune nu se obține cu una, cu două.

Și totuși, această Uniune Europeană, care arată ca un mecanism greoi, are obiceiul de a învăța din crize. Criza financiară, Brexitul și, mai recent, criza sanitară, au fost văzute la timpul lor amenințări existențiale la adresa blocului european. Și nu odată, eșafodajul părea la un pas de a se nărui.

Totuși, de fiecare dată, cei care au mizat pe adâncirea diviziunilor dintre membri au luat opțiunea greșită. Este timpul ca europenii să tragă concluziile potrivite și din criza de securitate pe care Vladimir Putin și regimul său autoritar și cleptocratic au generat-o.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica