Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Armand Goșu: Acțiunile Rusiei sugerează pregătirea unui „blitzkrieg” împotriva Ucrainei

ap22012527829613.jpg

Consiliul Federaţiei Ruse a aprobat cererea preşedintelui Vladimir Putin, cu privire la utilizarea forţelor armate ruse în regiunea Donbas
Sursa imaginii: 
AP/Uncredited

În timp ce Occidentul pregătește sancțiuni economice dure pentru Rusia, Consiliul Federaţiei Ruse – camera superioară a Parlamentului – a aprobat, marți seară, cererea preşedintelui Vladimir Putin, cu privire la utilizarea forţelor armate ruse în regiunea Donbas. O rezoluţie a fost adoptată în unanimitate cu privire la această chestiune. La scurt timp, preşedintele Vladimir Putin a declarat că decizia Consiliului Federaţiei nu înseamnă că armata rusă va interveni imediat pentru protejarea regiunilor separatiste Lugansk şi Doneţk. Totuși, el a subliniat că Rusia va acorda sprijin militar așa-ziselor "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk. „Este din ce în ce mai clar că ne îndreptăm spre o confruntare armată. Rusia pregătește cel mai probabil un blitzkrieg împotriva Ucrainei”, afirmă la RFI istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.

Armand Goșu: E o escaladare a tensiunilor care pare să ducă spre o confruntare directă militară. Nu știm amploarea ei. Cel mai important detaliu este că Președintele Putin a anunțat că Rusia recunoaște independența celor două republici în granițele administrative din Ucraina. Asta înseamnă că cele două republici sunt invitate se emită pretenții teritoriale pentru că teritoriul controlat de liderii separatiști este doar o treime din teritoriul celor entități, regiuni Donetsk și Lugansk.

Reporter: Domnule Goșu, putem presupune că Ucraina nu va renunța foarte ușor la aceste regiuni din Lugansk și Donetsk, pe care le controlează în acest moment?

AG: Ucraina este invitată de Putin să negocieze cu separatiștii noul statut al regiunilor. Or, Ucraina nu poate să negocieze cu cineva pe care nu îl recunoaște. Ucraina a refuzat să negocieze, a evitat chiar întâlnirile cu liderii separatiștilor încă dinainte de această criză, în contextul în care Rusia a pus presiuni pentru a implementa așa cum dorea ea Acordurile de Minsk. Iar ultima întâlnire în formatul normal, de acum 10 zile de la Berlin, s-a încheiat după 9 ore de discuții fără niciun rezultat, tocmai din cauza faptului că Kievul a refuzat categoric să discute direct cu cele două entități. Ucraina a spus că nu are ce să discute cu ei, ci că discută cu rușii pentru că acele două entități separatiste nu sunt decât un instrument în mâna Rusiei.

Rep: Am văzut că Occidentul pregătește sancțiuni peste sancțiuni împotriva Rusiei. Va fi sau poate fi Rusia descurajată în acest mod sau constrânsă prin această modalitate de discuție să se oprească din ceea ce face acum, din mobilizarea armatei, din probabila invadare a vestului acestei țări?

AG: Sigur că sancțiunile sunt importante. Sancțiunile au reușit să pună presiune pe Rusia. Numai că sancțiunile cred că s-au epuizat ca instrument politic. S-au epuizat de câțiva ani, iar occidentul nu a fost în stare să imagineze altceva pentru a continua presiunea pe Rusia. Uitați-vă la sancțiunile impuse de Marea Britanie. Pe alea le știm în detaliu. Premierul Johnson le-a prezentat în Camera Comunelor. Sunt câteva bănci importante acolo, dar nicio bancă nu este importantă pentru economia Rusiei. E Banca Rossia, unde Putin are contul lui personal, unde primește salariu. Mai sunt niște bănci care lucrează în Crimeea. Mai sunt niște oameni, oligarhi, Rotenberg, niște prieteni din tinerețe ai lui Putin, oameni care fac afaceri cu Putin, intră în cercul intim al lui Putin. Ok. Dar asta înseamnă o lovitură teribilă pentru Rusia? Mă îndoiesc. Amintiți-vă că vine la conferința de presă avută împreună cu Lukașenko la Kremlin Putin a spus că știe că orice ar face tot vor primi aceste sancțiuni. Într-un fel el semnalizează faptul că e obișnuit cu ideea că Rusia o să fie sancționată.

Rep: În situația ipotetică în care Occidentul o să fi de acord să nu mai includă Ucraina în planurile sale de extindere a NATO, fie și o promisiune făcută în spatele ușilor închise, ar renunța Putin la planurile sale din acest moment dacă i s-ar oferi această garanție? El a tot spus că asta ar fi una din principalele sale cerințe.

AG: El cere destul de mult în ideea în care ar obține, totuși, ceva. Ideea este că NATO a răspuns, Statele Unite au răspuns. Or, răspunsul lor este foarte departe de așteptările Rusiei. De ce? Nu pentru că liderii occidentali nu pot percepe care e gravitatea situației, ci pentru că cererile lui Putin sunt absolut de neacceptat. Asta înseamnă că întreaga scenă internațională, așa cum s-a format ea în ultimii 30 de ani, trebuie restructurată, modificată, recalibrată în favoarea Rusiei. Nimeni nu o să accepte asta. Cum vă închipuiți că jumătate din NATO, țări care au intrat după sfârșitul războiului rece, o să fie de acord să retragă infrastructura NATO, trupe NATO, tot de pe teritoriul lor, așa cum e cazul României, Poloniei, țărilor baltice, în cazul în care această infrastructură NATO a ajuns pe teritoriul lor tocmai ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, tocmai în urma anexării Crimeei în februarie, martie 2014. Rusia e total nerealistă în cererile ei. E clar că Rusia împinge lucrurile spre război. Iar faptul că acum câteva minute Lavrov, ministrul rus de externe, a anunțat evacuarea tuturor diplomaților și a  întregului personal de la ambasada din Kiev, nu face decât să confirme faptul că se pregătește un scenariu de blitzkrieg împotriva Ucrainei.

Ascultă: