Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Bosnia și Herțegovina, ”frontul” din spatele casei

milorad_bosnia.png

Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska
Sursa imaginii: 
© REUTERS / Dado Ruvic via rfi.fr

Ca și cum agresiunea rusă din Ucraina nu ar fi de ajuns, Uniunea Europeană s-ar putea trezi foarte curând în situația de a stinge un nou incendiu în vecinătatea granițelor sale. Bosnia și Herțegovina este la un pas de secesiune, iar consecințele pot fi dintre cele mai grave.

Uniunea Europeană este pregătită să limiteze asistența financiară și, eventual, să impună sancțiuni pentru a preveni posibila destrămare a acestei țări, oricum divizate din punct de vedere etnic.

Potrivit Associated Press, luni, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell, a cerut respectarea acordurilor de pace din 1995.

„Nu există loc în Europa pentru o Bosnia și Herțegovina divizată. Iar cei care lucrează în această direcție greșesc puternic”, a declarat oficialul, după ce a prezidat o reuniune a miniștrilor de externe ai blocului. Borrell a spus că este posibilă reducerea „asistenței financiare și măsuri restrictive, dar numai ca ultimă soluție”.

Statele Unite au anunțat luna trecută noi sancțiuni împotriva liderului sârb bosniac, Milorad Dodik, care susține de ani de zile ca entitatea sârbă a Bosniei să părăsească țara și să se unească cu Serbia vecină.

SUA l-au acuzat pe Dodik de „activități corupte” care amenință să destabilizeze regiunea și să submineze acordurile de pace.

De partea sa, Dodik susține că el și sârbii bosniaci sunt vizați pe nedrept și respinge acuzațiile de corupție.

Acordul de pace din 1995 a pus capăt războiului din Bosnia, care a ucis peste 100.000 de oameni și a lăsat milioane de locuitori fără adăpost. Acordul a stabilit două entități guvernamentale separate - Republica Srpska condusă de sârbii bosniaci și o federație croato-bosniacă. Cele două sunt legate prin instituții comune, la nivel de stat, iar toate acțiunile la nivel național necesită consens din partea tuturor celor trei grupuri etnice.

 

Un proces de desprindere

La sfârșitul anului trecut, parlamentul sârbilor bosniaci a lansat un controversat proces de desprindere din structurile federației bosniace, dând guvernului  un termen de şase luni pentru a organiza retragerea din instituțiile ținând de armată, justiţie şi administraţie fiscală.

Iar harta tensiunilor în nefericita țară din inima Balcanilor este ceva mai extinsă. Partea croată, la rândul ei este nemulțumită de cooperarea cu bosniacii și vrea o reformă electorală.

În cancelariile europene există temeri serioase că aceste mișcări centrifuge ar putea genera noi tensiuni care să readucă în actualitate confruntările sângeroase și purificările etnice de acum mai bine de două decenii și jumătate.

Rusia este partenerul preferat al Serbiei și susține și regimul sârbilor bosniaci, iar în actualul context tensionat, este, evident, foarte interesată să le dea de lucru europenilor și în regiunea balcanică. Dar nu este singurul actor implicat aici în ultimii ani: Turcia, China sau monarhiile petroliere din golf își fac simțită prezența și influența.

Uniunea Europeană cere Bosniei o reformă electorală dar și alte schimbări, care să-i permită o candidatură credibilă la aderare. Dezmembrarea țării și o probabilă reluare a confruntărilor interetnice ar face ca drumul către Europa să fie blocat pentru viitorul previzibil.

Majoritatea țărilor UE ar dori foarte mult să-l sancționeze pe Dodik, dar Ungaria, Croația și Slovenia se opun.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 24 februarie 2022