”Sancțiunile, insuficiente pentru a opri un război, este nevoie de o forță egală” (expert francez)

Rep: Ce înseamnă ofensiva rusă pentru arhitectura de securitate europeană.

Emmanuel Dupuy : Este suficient să privim la declarația președintelui Macron de joi seara de după reuniunea Consiliului European, pe care a prezidat-o și în care a vorbit despre întărirea desfășurărilor militare în proximitatea și în vecinătatea Ucrainei și de asemenea, a dispozitivului francez din cadrul NATO .

Președintele francez a confirmat trimiterea mai rapidă a acestui contingent și este vorba despre circa 300 de militari francezi care vor fi instalați între Brașov și Sibiu, aproape de Făgăraș, dacă informațiile mele sunt corecte.

Acesta este un prim răspuns. Al doilea, într-o perspectivă mai largă, este că ordinea europeană s-a rupt. Aceasta se înscria în cadrul OSCE, într-un dialog, e adevărat, dificil, dar un dialog cu Rusia. Acum, acest dialog nu mai există de când Rusia a invadat aproape în totalitate teritoriul ucrainean. Totul a căpătat o altă dimensiune, odată cu războiul și bombardamentele și intrarea forțelor speciale ruse în orașe.

Rep: În acest context, considerați sancțiunile eficiente?

Emmanuel Dupuy : Sancțiunile pot fi eficiente, dar niciodată suficiente pentru a descuraja o agresiune militară. Singura modalitate de a opri un război este de a-i opune o forță egală. Acesta ar fi un prim element la care să reflectăm.

Un al doilea element este că sancțiunile luate de Uniunea Europeană, în cooperare cu statele Unite, sunt un pic slabe sau puțin mai slabe decât fuseseră prezentate inițial. Președintele american și la scurt timp, președintele francez au evocat sancționarea a circa 400 de oligarhi și personalități ruse și însuși ministrul apărării, Serghei Șoigu, membri ai Dumei care au ratificat operațiunile militare în curs.

Nu s-a evocat, deocamdată, scoaterea Rusiei din sistemul SWIFT , foarte penalizatoare, e adevărat. Nu s-a invocat, deocamdată, scoaterea din sistemele Visa și Mastercard.

Realitatea este că prețul petrolului a crescut la peste 100 de dolari, pentru prima dată din 2014 și toate bursele au scăzut, au crescut prețurile materiilor prime, prețul aluminiului, de exemplu.

Iar Rusia s-a adaptat, într-un fel sau altul, sancțiunilor din 2014, președintele rus a spus-o, prin intermediul purtătorului său de cuvânt. Dacă singurul răspuns al Uniunii Europene va consta în sancțiuni, atunci va fi un răspuns prea slab. Din moment ce NATO, aliniindu-se chartei sale, dar luând și sancțiuni economice, precizează că este o alianță de securitate defensivă , răspunsul lui Vladimir Putin tocmai ne-a arătat că arhitectura europeană de securitate este foarte slabă în fața ofensivei pe care Rusia o desfășoară azi în Ucraina, iar mâine poate în altă parte.

Rep: Și atunci, unde se va opri Putin? Și cum îl vom putea opri?

Emmanuel Dupuy : O bună întrebare. Nu putem ști ce este în mintea lui Vladimir Putin și nu cred că el se va opri la așa-zisa protecție a celor două republici autoproclamate, Donețk și Lugansk. Ceea ce vedem este o invazie masivă, totală, asupra întregii țări. Următoarele etape pot merge pe mai multe direcții.  

Sunt state foste sovietice care sunt membre ale UE și NATO și mă gândesc la cele trei state baltice. Eventual, ar putea avea în vedere o țară care nu este membră a Uniunii Europene și care este în pericol potențial deoarece are trupe ruse pe teritoriul său: Republica Moldova.  

Și mai sunt statele de pe flancul estic și sudic al Uniunii Europene, Polonia, România, Slovacia, Ungaria.

Dar eu nu pot să mă gândesc la un act de război care să legitimeze activarea Articolului 5 din Tratatul NATO, care a fost utilizat o singură dată, în 2001,  după atentatele din 11 septembrie. Nu cred că Vladimir Putin vrea o confruntare cu NATO și Rusia sau, eventual Tratatul de Securitate Colectivă. Pentru moment, el se concentrează pe Ucraina, care nu face parte din NATO și nu e acoperită de Articolul 4. Ieri seara, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană,  a evocat faptul că, juridic, NATO nu poate interveni.