Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, miraj sau realitate?

charles_michel.png

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în timpul intervenției președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky în ședința în plen a Parlamentului European, Bruxelles, 1 martie 2022.
Sursa imaginii: 
© John Thys, AFP via France24

În intervenția pe care a avut-o marți în plenul ședinței Parlamentului European, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și-a reafirmat dorința de a beneficia de o ,,procedură specială’’ pentru ca Ucraina să se alăture Uniunii Europene, un demers încurajat de europarlamentari și de către Ursula von der Leyen, președinta Comisiei. Însă, momentan, acest sprijin este în esență simbolic. În realitate, procesul de aderare la Uniunea Europeană necesită mult timp, este complex și are nevoie de votul unanim al celor 27 de state membre, se arată într-o analiză publicată de France24.

,,Nu renunțați!’’ Acesta este mesajul transmis de președintele ucrainean Uniunii Europene, marți, 1 martie. În timpul unui discurs video redifuzat în Parlament, la Bruxelles, Volodymyr Zelensky a cerut din nou implementarea unei ,,proceduri speciale’’ cu scopul de a facilita aderarea Ucrainei la UE.

Într-o scrisoare deschisă, opt țări ale Uniunii- Cehia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Estonia, Polonia, Slovacia și Slovenia-au solicitat inițierea acestor discuții de aderare.

,,Sunt de-ai noștri și am vrea să îi avem alături de noi, în interiorul comunității”, a afirmat duminică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un interviu acordat pentru Euronews.

Cu toate acestea, numeroși diplomați privesc această ieșire ca fiind riscantă, în plin conflict militar cu Rusia și în condițiile în care Vladimir Putin a condiționat retragerea trupelor de ,,finlandizarea’’ Ucrainei, mai exact de un statut de neutralitate totală.

,,Nu este imperios necesar să integrăm Ucraina în Uniunea Europeană, ci să facem Rusia să se retragă din Ucraina’’ a explicat, miercuri, fostul președinte francez François Hollande, într-un interviu acordat ziarelor locale.

 

Este posibilă implementarea unei ,,proceduri speciale’’?

În ciuda reticențelor, ar putea războiul din Ucraina să accelereze procesul de aderare a Kievului la Uniunea Europeană ? În realitate, Uniunea Europeană nu a prevăzut nicio astfel de ,,procedură specială’’. Pentru ca Ucraina să beneficieze de pe urma acesteia , ar trebui să o inventăm, deci să modificăm tratatele, ceea ce ar dura mai mulți ani.

,,Observăm că această soluție nu e viabilă pe termen scurt”, confirmă Pascale Joannin, director general al Fundației Robert Schuman, contactată de France 24. ,,În realitate, nu vom putea accelera procesul pentru Ucraina în comparație cu celelalte state membre. Din experiență, știm că avem nevoie de aproximativ 10 ani”, a adăugat specialistul în probleme europene.

Cu excepția cazului în care s-ar încălca legislația europeană, intrarea pe termen scurt a Ucrainei în clubul restrâns al celor 27 de state pare compromisă. Cu atât mai mult cu cât o aderare imediată ar însemna instaurarea unei stări de război în cadrul Uniunii Europene, susține jurnalistul Jean Quatremer, bun cunoscător al subtilităților europene, pentru ziarul Libération. Este vorba despre un articol din Tratatul de la Lisabona din 2007 ce conține o ,,clauză de ajutor reciproc’’, similară cu articolul 5 din Tratatul NATO.

 

Un proces laborios

Ucraina nu va avea o altă variantă și va trebui să aleagă calea lungă și dificilă a procedurii standard. Prima etapă: candidatura trebuie să fie acceptată în mod oficial de către Comisie, de către Parlamentul european, de către statele membre, iar mai apoi acestea trebuie să fie validate de Consiliul European (șefii de stat și șefii guvernelor) în unanimitate.

,,Dar există numeroase opinii și puncte sensibile în cadrul UE în ceea ce privește extinderea”, a avertizat luni Charles Michel, atenuând entuziasmul exprimat de președintele Comisiei. ,,Ucraina va transmite o cerere oficială, Comisia europeană va trebui să exprime o opinie oficială, iar Consiliul își va da avizul”, a reamintit președintele Consiliului European.

Acesta ar fi începutul unei proceduri grele și complexe în timpul căreia Ucraina ar trebui să se conformeze criteriilor din cele 35 de capitole ce acoperă toate sectoarele de activitate ale UE. ,,Cerem candidatului să se ridice la nivelul normelor și legilor în vigoare în Uniunea Europeană în materie de energie, mediu, fiscalitate, politică socială…’’,  menționează Pascale Joannin.

O ultimă etapă presupune semnarea unui tratat de aderare între statele membre și statul candidat. Ulterior, acest tratat trebuie să fie ratificat de către statul care aderă și de către toate statele membre.

 

Vocația europeană a Ucrainei

După ce au decis ce sancțiuni economice vor aplica împotriva Moscovei și după acordarea de ajutor militar Kievului, instituțiile europene vor mai presus de orice să-și reafirme solidaritatea cu vecinul lor, cât și să susțină vocația europeană a Ucrainei. În urma declarațiilor oferite de Ursula von der Leyen, europarlamentarii trebuie să voteze o rezoluție ce susține perspectiva unei candidaturi a Kievului la UE în timpul unei ședințe speciale a Parlamentului. Un text a cărei forță de constrângere și a cărei valoare rămâne încă simbolică.

,,Acțiunile întreprinse de deputați și de către conducătorii europeni sunt observate și așteptate de poporul ucrainean. În aceste momente cumplite, ceea ce pot face instituțiile și aleșii europeni este să fie prezenți în acest moment istoric’’ afirmă Antoine Guéry, purtătorul de cuvânt al lui Stéphane Séjourné, președintele grupului Renew Europe din Parlamentul European, din care fac parte eurodeputații francezi susținători ai lui Macron.

În timp ce așteaptă să obțină statutul de candidat, Ucraina ar putea să fie asociată îndeaproape vieții instituțiilor europene. Charles Michel a promis că îl va invita pe Volodymyr Zelensky să participe în mod regulat la reuniunile șefilor de stat și de guvern.

În ultimii ani, Kiev s-a apropiat în mod considerabil de Bruxelles prin intermediul unui acord de asociere ce include un acord de comerț liber semnat la finalul anului 2014 de Petro Porochenko. Acordul de asociere este adesea văzut drept antecamera unei aderări la Uniunea Europeană.

Cândva, Kremlinul a exercitat presiuni asupra fostului președinte Viktor Ianoukovitch cu scopul respingerii unui astfel de acord, ceea ce a declanșat o mișcare proeuropeană, cunoscută sub numele de ,,EuroMaidan’’.

,,Acordul de asociere a provocat EuroMaidanul, cât și prima invazie din Crimeea’’ ne asigură Antoine Guéry. ,,Acest lucru dovedește că pentru Rusia și pentru Vladimir Putin, problema nu este NATO’’, ci mai degrabă calea Ucrainei către un viitor european.

 

Traducere de Antonia Dinu, după articolul publicat de France24