Consultări polono-române la Varșovia pe fundalul războiului din Ucraina

România și Polonia au o relație bilaterală consolidată de peste un deceniu printr-un parteneriat strategic. Până în prezent cea mai vizibilă componentă a acestui parteneriat a ținut de domeniul apărării și a consultațiilor politice în cadrul NATO, este vorba în special de formatul ”București 9” sau Flancul Estic, și platforma Inițiativei Celor Trei Mări în cadrul căreia România încearcă să aducă consistență proiectului Via Carpatia pe care Polonia încearcă de mai mulți ani să-l ducă la bun sfârșit. Pe lângă aceste sfere de colaborare, în ultimii ani acest parteneriat a stagnat mai degrabă, fie din cauza unor crize politice interne, fie din cauza pandemiei.

Agenda formală

Ultima vizită oficială la nivel de prim-miniștri a avut loc în mai 2019 tot la Varșovia, însă atunci lumea arăta cu totul altfel. Intre timp lumea a trecut printr-o pandemie și, iată, este martora unui război major la granița celor doua țări, care schimbă lumea pe zi ce trece. Iar pe acest fundal, o bună parte a agendei a fost informată de războiul din Ucraina.

Pe partea formală a livrabilelor, au fost semnate patru documente. Primul a fost un acord de colaborare în domeniul industriei apărării. De mai mulți ani se discută, de exemplu, posibilitatea ca cele două țări să construiască împreuna drone militare. Cel de-al doilea document semnat ține de planul de acțiuni pentru colaborare între ministerele de externe ale celor două țări pe perioada 2022-2026.

Evident, și acest acord depinde foarte mult de stabilitatea executivelor celor două țări. Cel de-al treilea document este un memorandum de cooperare în domeniul diplomatic și academic cu specializare în politica externă. Detalii ale acestui memorandum încă nu se cunosc, însă de partea polonă se speră într-o mai bună înțelegere a spațiului Europei Centrale și de Est din partea României.  Nu în ultimul rând, cel de-al patrulea document, unul tehnic, reprezintă un acord de colaborare în domeniul accesului la rezerve strategice și a resurselor pentru situații de criză. Acesta ar fi un document foarte important în contextul evoluțiilor de securitate din ultimele săptămâni.

Agenda consultărilor politice

Agenda de consultări politice a fost probabil și mai consistentă. Primul punct al consultărilor a fost, iarăși, Ucraina și sancțiunile ce trebuie aplicate în continuare Rusiei ca răspuns la invazie și crimele de război comise în Ucraina. Cei doi premieri au declarat emfatic că sancțiunile trebuie aprofundate și extinse în continuare în regim de urgență. Premierul polonez a fost cât se poate de explicit în angajamentul de a continua să pună pe masa Uniunii Europene noi propuneri de sancțiuni.

Cel de-al doilea dosar al consultărilor, strâns legat de primul, a fost securitatea energetică în Europa și în special în regiunea dintre marea Baltică și Marea Neagră. Este cât se poate de evident aici că toată lumea se pregătește de impactul războiului și a sancțiunilor asupra securității energetice în Europa Centrală și de Est.

S-a pus problema maximizării efectului interconectoarelor de gaz pentru securitate energetică a Ucrainei și Republicii Moldova. În aceeași logică s-a înscris și insistența asupra ideii că Uniunea Europeană nu mai trebuie să importe cărbune din Rusia. Evident că, pentru oricine cunoaște acest dosar, Morawiecki a încercat să apere politica guvernului său de tergiversare a implementării politicilor climatice ale UE, dar pe termen scurt și mediu, având în vedere amenințarea pe care o prezintă Rusia, propunerile premierului polonez au părut destul de raționale.

Un al treilea dosar al consultărilor, a ținut de perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei. În ultimele zile, s-a discutat mult pe marginea cererii formale a Ucrainei de a accede la Uniunea Europeană și rolul Poloniei ca principal avocat al Ucrainei în acest sens.

La Varșovia s-a observat că România nu s-a alăturat inițial scrisorii comune a opt state membre din UE care au îndemnat Uniunea să achieseze la un regim rapid de acces al Ucrainei. Este cât se poate de clar că România nu se opune unei acțiuni de agest gen, însă își dorește ca celelalte două state, Moldova și Georgia, să nu fie discriminate în acest sens. Ei bine, sub acest aspect nu se poate face abstracție de suferința pe care o suportă Ucraina în aceste zile, și dorința Poloniei de a da încă un semnal de încurajare și susținere morală pentru populația Ucrainei.

Nu putem încheia fără a consemna și absența României din formate regionale de consultare politică orientate spre angrenarea Ucrainei în sistemul regional de interacțiune strategică, cum ar fi Triunghiul de la Lublin sau recent lansata inițiativă de cooperare ucraineano-polono-britanică în domeniul securității și apărării. La Varșovia se speră tot timpul că sub o formă sau alta România se va alătura unor formate de acest tip, de aceea consultările politice vor continua probabil cu un efort suplimentar pe viitor.