UE a crezut că și-a îndeplinit misiunea de asigurare a păcii. A fost o greșeală (J. Borell pentru Der Spiegel)

Articolul din Der Spiegel începe cu o privire către micul oraș românesc Câmpia Turzii. Nu arată ca genul de loc în care se produc evoluții politice globale. Dar astăzi, România, țara care a stat atât de mult în umbra istoriei europene, a devenit una de primă linie.

Occidentul, care a părut atât de mult timp neputincios în fața provocărilor lui Putin a fost acum unit de atacul asupra Ucrainei într-un mod în care nici Kremlinul, dar nici chiar politicienii occidentali nu l-ar fi putut prevedea.

În câteva zile, se pare, prăpastia mare cât China în relația transatlantică în ultimii ani a fost reparată. Disputa privind gazoductul Nord Stream 2 a fost uitată. Veșnica dispută cu privire la cheltuielile slabe ale Germaniei pentru apărare a fost anulată. Dezbaterile despre motivul pentru care Germania refuză să furnizeze arme unei țări aflate sub presiune s-au încheiat și ele.

„Putin a reușit să unească NATO în moduri pe care nu credeam că le voi mai vedea vreodată după sfârșitul Războiului Rece”, spune fostul secretar de stat al SUA, Condoleezza Rice. Este o impresie larg împărtășită la Washington.

Președinția lui Trump a marcat cel mai de jos punct din istoria NATO. La summitul de la Bruxelles din 2018, președintele de atunci al SUA abia dacă a fost convins să nu se retragă din alianța de apărare occidentală. Acum, nu numai NATO se confruntă cu o renaștere. Spiritul alianței este, de asemenea, consolidat - ideea că democrațiile din Occident trebuie să stea împreună pentru a-și apăra existența.

Chiar și la Washington, extrema polarizare internă din ultimii ani trece în plan secund. Pare că Statele Unite ale Americii s-au întors într-adevăr ca putere conducătoare a unui Occident întărit.

Este, de asemenea, un moment al adevărului și pentru Europa, după cum scria Ursula von der Leyen pe Twitter.

Într-o perioadă foarte scurtă, UE a adoptat sancțiuni împotriva Moscovei, a căror severitate i-a surprins chiar și pe oficialii de la Bruxelles.

A exclus în mare măsură sistemul bancar rus din rețeaua de tranzacții internaționale SWIFT, a înghețat rezervele Băncii Centrale Ruse, a închis spațiul aerian european aeronavelor rusești și a interzis difuzarea mediilor de stat ruse RT și Sputnik.

De asemenea, UE intenționează să livreze Ucrainei arme în valoare de 450 de milioane de euro.

De ani de zile mai preocupată de depășirea propriilor crize decât de inițiative semnificative, UE și-a redescoperit misiunea.
 

Dar ce rezultă din această unitate? Cât de durabilă este?

Și este Occidentul suficient de puternic pentru a preveni o escaladare totală a războiului din Ucraina, fie prin descurajare militară, fie în virtutea puterii sale economice?

Cert este că acum este nevoie de o perspectivă diplomatică și o determinare crescută în Europa și Statele Unite pentru a face față acestui adversar, devenit imprevizibil – și pentru a-i arăta o cale de ieșire din criză.

Mulți europeni credeau că UE și-a îndeplinit de multă vreme misiunea istorică de a aduce pacea în Europa, declara pentru Der Spiegel Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.

Dar aceasta s-a dovedit a fi o greșeală.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica