Critici pentru proiectul referitor la starea de criză: E primul pas spre dictatura militară

Aleşii sunt nemulţumiţi de faptul că proiectul de lege nu se rezumă doar la măsuri de mobilizare în condiţii de atac militar, ci se extinde şi la crize de mediu sau crize politice. 

“E foarte vag proiectul de lege. Dacă avem din nou o situaţie în care nu e guvern două luni, ne putem trezi că preia conducerea acel Centru Naţional militar de comandă, aflat în subordinea CSAT. Eu înţeleg că Parlamentul nu are o cotă de încredere foarte ridicată, dar nu putem să ne batem joc de democraţie”, susţine unul dintre juriştii PSD. 

Deşi Parlamentul ar fi trebuit să adopte în procedură de urgenţă proiectul legislativ, discuţiile s-au amânat pentru săptămâna viitoare. ”Proiectul trebuie rescris cap-coadă. Spre exemplu, nici măcar procedura de ridicare a stării de criză nu este detaliată în proiect. Totul se învârte în jurul CSAT”, susţin sursele citate.

Conform proiectului, situaţia de criză este definită ca fiind "situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acţiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate".

Dâncu susține că vorbim doar de un draft

Anterior, surse politice afirmau că Guvernul ar viza adoptarea unui proiect de lege pentru gestionarea situației de criză generată de războiul din Ucraina și de numărul mare de refugiați care intră în aceste zile în România. Conform acestor surse apropiate Guvernului, sunt vizate mai multe prevederi legislative despre care autoritățile subliniază că au un caracter prevăzător, România nefiind întru-un pericol iminent generat de conflictul din statul vecin.

Totuși, printre măsurile vizate s-ar număra definirea rezervei generale în caz de conflict, formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani. Alte măsuri ar viza introducerea în legislație a termenului de ”situație de criză cu impact asupra securității și apărării naționale” și, de asemenea, posibilitatea ca în cazul unor operațiuni NATO pe teritoriul României, forțele armate române să treacă sub comanda operațională a Alianței Nord Atlantice.

Marți, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a susținut că proiectul de lege apărut în spaţiul public privind situaţia de criză ar fi doar un draft care ar urma să sufere modificări. „Când vom avea un proiect final, vom anunța opinia publică", a precizat Vasile Dîncu pentru Agerpres.

Voicu: În domeniul apărării militare chiar avem nevoie de o lege îmbunătățită

La RFI, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, Ovidiu Voicu, explică faptul că această preocuparea a autorităților române este normală și chiar binevenită în situația de față. „Nu avem motive de panică”, mai subliniază Ovidiu Voicu.

Ovidiu Voicu: În primul rând ar trebui să fim conștienți că România nu are în momentul acesta o legislație adecvată pentru situații de urgență. Am văzut lucrul acesta atunci când a început pandemia. Nu am avut legi la dispoziție și au trebuit să fie făcute din mers de către Parlament, cu implicația că unele au fost făcute bine. În domeniul apărării militare a țării chiar avem nevoie de o lege îmbunătățită. Dacă până acum vorbeam de război ca de ceva teoretic, care se întâmplă la mare distanță de noi, iată că acum avem un război lângă graniță. Trebuie să fim pregătiți. E clar, așa cum spun autoritățile, nu avem o amenințare directă. E puțin probabil ca România să intre direct în război. Dar, în astfel de situații e bine să fii pregătit, să ai la îndemână legislația decât să bâjbâi atunci când ar putea să se întâmple.

Reporter: Așadar, domnule Ovidiu Voicu, subliniem, așa cum au făcut-o și autoritățile, că vorbim despre măsuri de prevenire. Nu există motive de panică. Nu există un pericol iminent la adresa României, dar este lucrul inteligent pe care trebuie să îl facă autoritățile ca să fie cât mai pregătite din toate punctele de vedere, inclusiv legislativ, așa cum spuneați, într-o situație dificilă, așa cum este războiul din Ucraina. Sunteți de acord?

OV: Așa este. O parte din lucrurile prevăzute în draft-ul de proiect de lege pe care l-am văzut în spațiul public sunt lucruri de bun simț pe care trebuie să le avem la dispoziție. Mă refer la cele pe care țin de definirea celor care au datoria să participe la apărare în caz de război. Din nou, nu suntem în pericol de război, dar e bine să fii pregătit. Așa cum știm foarte bine, lucrurile astea trebuie să fie făcute din timp. De asemenea, apare o prevedere foarte importantă legată de posibilitatea tinerilor până în 35 de ani de a face un stagiu voluntar. E pentru cei care vor să meargă câteva luni să învețe lucrurile de bază pentru ceea ce înseamnă apărarea patriei, chestiuni de militărie, pe care multe țări le au, dar cu totul voluntar. Nu e obligatoriu pe timp de pace. Din punctul meu de vedere partea mai problematică e definirea situației de criză. Acolo apare un mecanism ce scoate complet din joc Parlamentul, iar asta poate să ridice probleme de constituționalitate.

Rep: Cum ar trebui să gestioneze autoritățile problema implementării acestor măsuri discutarea lor, luarea lor propriu-zisă, pentru a nu face, până la urmă, jocul unor zone care se apropie de propaganda rusă, anume inducerea panicii și a fricii de război în cel puțin o parte a populației?

OV: În primul rând trebuie făcută prin dezbatere parlamentară și în niciun caz prin măsuri de urgență, prin ordonanțe de urgență. Nu trebuie printr-o procedură de mare urgență ca să terminăm repede cu dezbaterea pentru că avem nevoie de această situație acum. Trebuie lăsat timp Parlamentului să organizeze niște dezbateri la care să participe toată lumea. Faptul că lucrurile se întâmplă așezat va fi un semnal clar către populație că nu este un pericol iminent asupra României, ci este doar nevoia de a așeza lucrurile pentru viitor.

Rep: Tot în acest context, domnule Ovidiu Voicu, am văzut că există o doză de frică prezentă, cel puțin, în unii dintre noi. Am văzut cozi la pașapoarte. Românii se tem că ceva rău se va întâmpla și vor trebui să plece. Asta se întâmplă în ciuda faptului că suntem în Uniunea Europeană și putem pleca oricum cu buletinul. Nu e necesar neapărat un pașaport, decât dacă vrei să pleci în zone mai îndepărtate sau din afara Uniunii Europene. Frica pare să fi prins la unii dintre noi. Poate că într-o anumită măsură e și explicabil.

OV: Cred că este absolut explicabil această reacție emoțională în fața unei catastrofe care se întâmplă aproape de noi. Să ne amintim acum doi ani când a început pandemia. Tot prin martie eram. S-au golit supermarketurile de alimente neperisabile și alte tipuri de produse. Nu mai găseai săpun, drojdie. Asta în condițiile în care nu era o nevoie reală, ci tot o reacție emoțională, care ulterior s-a estompat și lucrurile au revenit la normal. Eu zic că nu trebuie să ne impacientăm foarte tare de această reacție imediată. Lucrurile vor reveni într-un făgaș normal pentru noi, cei din România și mai puțin fericit pentru vecinii noștri ucraineni.

Ascultă: