
Politică
Putin este azi un ”paria” pentru lumea liberă. Dar unii au văzut pericolul cu mult mai devreme
putin_donbas_kremlin.jpg

Vladimir Putin nu este un tiran de azi, de ieri. Rusia nu este o putere agresoare doar din 24 februarie 2022.
Vladimir Putin și-a edificat, în timp, o tiranie, un stat cleptocratic și criminal, o putere agresivă care, iată, ucide oameni nevinovați. Dar este același Vladimir Putin care în 2008 a atacat Georgia și care în 2014 a realizat prima anexare teritorială în Europa de după cel de-al doilea război mondial.
Putin a făcut toate acestea sub privirile nepăsătoare ale Occidentului ba chiar, în bună măsură, pe banii acestuia.
Dar nu toți din Occident – adică din NATO și Uniunea Europeană – au socotit în aceeași măsură că Rusia lui Vladimir Putin este un partener de dorit. Unii au văzut pericolul mai din timp decât alții.
Țări precum Polonia, statele baltice sau România au atras atenția de mult timp cu privire la amenințarea expansionistă reprezentată de președintele rus Vladimir Putin.
După cum amintește Politico, într-un comentariu pe această temă, polonezul Radek Sikorski, pe atunci ministru al Apărării, a stârnit indignare în cercurile diplomatice, în 2006, când a îndrăznit să compare proiectul gazoductului Nord Stream dintre Rusia-Germania și care ocolea Polonia, cu pactul Molotov-Ribbentrop din 1939 care a dus, în cele din urmă, la ștergerea de pe hartă a țării sale.
Liderii polonezi și baltici au văzut anexarea Crimeei de către Rusia din 2014 ca pe un moment de cotitură, un semnal că Putin trebuie oprit cu o adevărată demonstrație de forță din partea Occidentului.
Balticii au atras de ani de zile atenția asupra pericolului general reprezentat de atacurile cibernetice rusești.
De ani și ani de zile, România cere o întărire a prezenței aliate pe flancul sud-estic al Alianței Atlantice. Se pot discuta multe despre moștenirea politică a președintelui Traian Băsescu, dar măcar un merit nu i se poate lua: acela de a fi semnalat primul importanța strategică a Mării Negre.
Desigur că aici un rol important îl joacă propriile experiențe istorice, atât de tragice pentru națiunile din centrul și estul Europei, în raport cu Impreiul Țarist și mai târziu cu URSS.
În schimb, statele din vestul Europei au urmat mai multă vreme o cale de coabitare politică și comercială cu regimul lui Putin.
Acum, state precum Germania, Italia, Marea Britanie, Austria sau Franța, alături de altele, au adoptat sancțiuni fără precedent și au condamnat puternic agresiunea rusă. Probabil că ele înțeleg în sfârșit că ar fi trebuit, poate, să asculte mai mult țările cu o cunoaștere mult mai profundă a Kremlinului și cu amintiri istorice amare.
Radek Sikorski, citat de Politico, spune că adeseori a fost abordat de partenerii săi europeni în următorul mod: „Oh, știți, voi, central-europenii sunteți prea nervoși și prea sensibili, aveți prejudecăți față de Rusia.”
Acum este corect să privim și cealaltă față a monedei și să observăm că nu chiar toți din această regiune au fost atât de preocupați de-a lungul timpului. Ungaria lui Viktor Orban chiar s-a manifestat ca un prieten apropiat al Kremlinului, iar Cehia și Slovacia au avut, la rândul lor, atitudini binevoitoare, la fel și Bulgaria.
Apoi, în înverșunarea sa față de Bruxelles, partidul conservator aflat la putere în Polonia a ajuns să se pună alături de Marine Le Pen, Matteo Salvini și alți exponenți ai extremei drepte, cunoscuți pentru atitudinea lor pro-rusă.
Dar dincolo de toate acestea, mai la est sau mai la vest, noi, europenii înțelegem pe zi ce trece greșeala pe care am făcut-o atunci când am considerat (unii mai mult, alții mai puțin) că Rusia poate fi un partener normal, în politică și afaceri.
Partea bună este că Uniunea Europeană este o mare democrație. Iar democrațiile acceptă critica, sunt reziliente și învață din greșeli.
Ce-i drept, greșeli pe care astăzi le plătim scump.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica