”Rasputița”: Încă un inamic pentru vehiculele militare rusești

A ales Kremlinul momentul nepotrivit pentru a invada Ucraina? De câteva zile, imaginile cu tancuri rusești blocate în noroi se înmulțesc pe rețelele de socializare. În legende, un cuvânt apare mereu: „rasputița”.

Binecunoscută în Ucraina, Rusia și Belarus, „ rasputița” sau „vremea drumurilor rele” se referă la dezghețul de primăvară care acoperă terenul îmbibat de ploile de toamnă cu bălți și noroi.

În mod tradițional, fenomenul se produce pe la jumătatea lui martie, când se topesc zăpezile. Dar anul acesta, Europa de Est a avut o lună ianuarie deosebit de blândă și umedă, ceea ce a favorizat apariția timpurie a acestui noroi lipicios, periculos pentru echipamentele militare.

Dificultățile pe care trupele rusești le au în a avansa pe terenul noroios par să fie mai ales în estul și nordul Ucrainei. Potrivit experților militari, acest fenomen climatic explică în parte evoluția neregulată spre Kiev a coloanei uriașe de tancuri rusești, observată pe imaginile din satelit.

„Au existat deja multe situații în care tancurile rusești și alte vehicule au trecut prin câmpuri și au fost blocate. Soldații au fost nevoiți să le abandoneze și să continue pe jos”, a declarat pentru AFP analistul militar ucrainean Mykola Beleskov. „Această problemă există și se va agrava”, a adăugat el.

Un atu major pentru Ucraina

Armata rusă a lui Vladimir Putin nu este prima care se confruntă cu rasputița. În 1812, în timpul campaniei rusești, trupele lui Napoleon au fost întârziate în înaintarea lor spre Moscova din cauza acestui fenomen.

Dar mai ales în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rasputița a jucat un rol important. Între iunie și decembrie 1941, Germania nazistă a lansat Operațiunea Barbarossa pentru a invada URSS, dar planurile lui Adolf Hitler au fost zădărnicite de starea terenului, iar înaintarea Wehrmachtului a fost considerabil încetinită, contribuind la prima înfrângere militară a celui de-al Treilea Reich.

În mod similar, contraofensiva Armatei Roșii a fost încetinită de acest „sezon al drumurilor anevoioase” în Europa de Est în 1943.

Pe Frontul de Est, „dacă marile operațiuni mecanizate erau aproape complet oprite în timpul marilor ploi de toamnă sau în timpul dezghețurilor de primăvară din cauza celebrei rasputița, noroiul câmpiilor rusești, ele erau reluate iarna, când solul se întărea din nou”, explică istoricul Laurent Henninger în revista Défense nationale în 2015.

Potrivit generalului Dominique Trinquand, intervievat de France 24, Vladimir Putin și-a lansat ofensiva la sfârșitul lunii februarie în speranța de a răsturna guvernul ucrainean în câteva zile și de a evita dezghețul, care ar fi împiedicat înaintarea trupelor.

„Cu toate acestea, războiul- fulger inițial nu a funcționat. Astăzi, operațiunile se lovesc de o apărare ucraineană extrem de eficientă, iar „ rasputița ” îngreunează considerabil manevra trupelor ruse”, explică expertul în strategie militară.

Incapabile să se deplaseze pe teren noroios, vehiculele rusești sunt nevoite să avanseze în coloană pe drumuri. Cu toate acestea, în cazul unui atac sau al unor probleme de aprovizionare, care au fost multe de la începutul ofensivei rusești, întreaga coloană trebuie să se oprească, ceea ce o face vulnerabilă la atacurile dronelor și ale lansatoarelor de rachete Javelin.

„În plus, cum trupele rusești nu pot părăsi drumurile principale, nu pot înconjura complet orașele. Prin urmare, acestea au doar puncte de atac foarte specifice. Acest lucru îi avantajează pe apărători, mai ales atunci când aceștia folosesc mijloace ușoare și cunosc bine terenul”, analizează generalul Trinquand.

Blocaj în regiunea Kiev

În aceste condiții, salvarea rușilor va veni din cer? Nimic nu este mai puțin sigur, pentru că superioritatea teoretică a forțelor aeriene rusești a întârziat să se transpună în fapte încă de la începutul atacului. Mai multe motive au fost invocate pentru a explica acest paradox: slaba coordonare din partea statului major rus, teama de lansatoarele de rachete Stinger furnizate de Statele Unite sau chiar reținerea în utilizarea puterii aeriene pentru a evita prea multe victime civile și pagube materiale.

„În sud, cilindrul compresor rusesc va sfârși prin a-și îndeplini misiunile”, prezice Dominique Trinquand. „ Pe de altă parte, în regiunea Kievului, există un impas. Sau timpul de afară este împotriva președintelui Putin. Cu cât trece mai mult timp, cu atât îi va fi mai dificil să-și atingă obiectivele”.

Potrivit unui raport al Pentagonului publicat marți, între 2.000 și 4.000 de soldați ruși și-au pierdut viața de la începutul ofensivei, iar câteva sute de vehicule au fost distruse sau confiscate de ucraineni.

Având în vedere costul exagerat al războiului, Kremlinul ar putea fi nevoit să negocieze fără să fi luat capitala. În cadrul unei conferințe de presă, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zakharova, a declarat miercuri că Rusia nu încearcă să „răstoarne guvernul” Ucrainei. Aceasta este o schimbare semnificativă de ton, după mai multe săptămâni de amenințări la adresa lui Volodymyr Zelensky și a „camarilei sale de drogați și neonaziști”.

În același timp, președintele ucrainean s-a declarat gata să găsească un compromis privind statutul teritoriilor separatiste din estul Ucrainei, într-un interviu acordat postului american de televiziune ABC. Aceste concesii lasă să se întrevadă o mică speranță pentru o încetare a focului.

Traducere  de Vrabii Nadina, după un articol postat de France 24