Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce prevede planul de pace în 15 puncte pe care îl negociază rușii și ucrainenii

harkov.jpg

Orașul Harkov, distrus de bombardamente (15 martie 2022)
Sursa imaginii: 
Agenția ucraineană de presă

Negocierile dintre Rusia și Ucraina au evoluat considerabil în ceea ce privește redactarea unui plan de pace în 15 puncte, scrie Financial Times. Potrivit publicației britanice, care citează trei oficiali implicați în negocierile dintre cele două părți ale conflictului, Rusia și-ar retrage trupele din Ucraina dacă guvernul de la Kiev își declară neutralitatea și își limitează capacitățile militare. Ucrainenii sunt însă sceptici în privința intențiilor Moscovei.

Delegaţiile Ucrainei şi Rusiei au început să discute luni despre acest plan de pace.

Proiectul despre care scrie Financial Times ar conţine 15 puncte. Printre cele mai importante se numără renunţarea de către Ucraina la ambiţia aderării la NATO, garanţii că nu vor exista baze militare sau capabilităţi ofensive pe teritoriul Ucrainei în schimbul protecţiei oferite de aliaţi precum Statele Unite, Marea Britanie şi Turcia, afirmă sursele citate.

Cu toate acestea, caracterul garanţiilor de securitate oferite Ucrainei de Occident şi acceptarea acestora de către Rusia reprezintă obstacole în negocieri, la fel şi statutul teritoriilor est-ucrainene ocupate de Rusia sau de insurgenţi proruşi în 2014.

Premierul Israelului, Naftali Bennett, a fost principalul mediator în eforturile de pace dintre Rusia şi Ucraina, urmat de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, afirmă sursele citate de FT.

Reacții la cald 

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că „este prea devreme” să dezvăluie orice set de potențiale acorduri între Moscova și Kiev privind soluționarea conflictului din Ucraina, potrivit agenției de presă rusă RIA, într-un răspuns la informațiile publicte în Finacial Times.

 De cealaltă parte, consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, şeful delegaţiei ucrainene, a declarat că orice acord va implica retragerea trupelor ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate de la începerea invaziei militare, pe 24 februarie, adică din regiunile sudice situate de-a lungul litoralului Mării Negre şi Mării de Azov, precum şi de la periferia estică şi nordică a Kievului.

Ce va face Moscova?

Chiar dacă Moscova şi Kievul susţin că au înregistrat progrese în negocieri, oficialii ucraineni sunt sceptici că preşedintele rus va accepta în totalitate angajamente de pace. Liderii de la Kiev se tem că de fapt Kremlinul vrea să câştige timp pentru regruparea forţelor militare şi reluarea ofensivei.

"Există o probabilitate ca aceste discuţii să fie înşelăciuni şi iluzii. Mint despre tot - Crimeea, acumularea de trupe la frontiere şi isteria invaziei. Trebuie să existe presiuni asupra lor pentru a nu mai avea altă posibilitate" în afară de a accepta un acord de pace, a afirmat un oficial de la Kiev, sub protecţia anonimatului.

Vladimir Putin a părut să nu accepte niciun compromis. "Nu vom permite niciodată ca Ucraina să devină o zonă din care să fie lansate acţiuni agresive împotriva ţării noastre", a afirmat Vladimir Putin.

Însă un oficial rus a declarat, sub protecţia anonimatului, că proiectul de pace, dacă va fi aprobat, le va oferi ambelor părţi modalităţi credibile de a-şi declara victoriile în război. "Fiecare parte are nevoie să câştige. Trebuie să poată prezenta câştigul cetăţenilor proprii. Putin poate spune că a vrut să oprească aderarea Ucrainei la NATO şi instalarea de baze militare străine şi sisteme de armament pe teritoriul Ucrainei", a explicat oficialul rus, citat de FT și preluat de Mediafax.

Războiul din Ucraina a intrat în a treia săptămână. Peste 3 milioane de ucraineni au fugit din calea bombelor. Peste 450.000 de cetățeni ucraineni au intrat în România de la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie. În jur de 90.000 sunt încă în țară.