Ministrul educației explică obstacolele legale presupuse de încheierea anului universitar în on line

La protest au participat studenți de la facultățile universității clujene. Ei au scandat „Guvernanți, nu uitați și noi suntem importanți.”, „Fizic în teorie, dar fără bani de chirie.”, „Noi nu vrem ipocrizie.”, „Slavă ție studenție.” și „Cîmpeanu nu uita, UBB nu te vrea.”. Tinerii spun că renunțarea la starea de alertă și implicit la cursurile online s-a făcut prea rapid și nu au apucat să își facă rost de chirii bune pentru următoarele trei luni, cât mai este până la finalul anului universitar. Senatul universității a decis la începutul săptămânii continuarea cursurilor hibrid, dar pentru o perioadă scurtă de timp. Până la începutul lunii aprilie studenții vor mai putea avea cursuri online, dar după această dată trebuie să se prezinte fizic la facultate. Consiliul studenților Universității Babeș Bolyai a precizat că „deși cu toții ne dorim reîntoarcerea la o studenție normală, nu putem putem ignora numeroasele situații delicate în care se regăsesc enorm de mulți studenți”.

De partea sa, Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu spune la RFI că înțelege problemele studenților și soluția a fost dată deja. ”Problema a fost rezolvată. Ministerul Educației a emis o notă prin care precizează că universitățile pot avea o perioadă de tranziție optimă pentru revenirea la prezență fizică, o săptămână, două, trei săptămâni, o lună sau mai multe. Soluția există. Este o falsă problemă. În al doilea rând, înțeleg foarte bine dificultățile pe care le generează revenirea, nu de azi pe mâine, ci într-o perioadă stabilită de către fiecare universitate în funcție de specificul activităților acelei universități și de gravitatea problemelor cu care se confruntă studenții din perspectiva revenirii cu prezență fizică. Înțeleg foarte bine acest lucru. Înțeleg problemele generate de cazare, mai ales în orașe precum Cluj Napoca sau București. Pe de altă parte știu eforturile pe care universitățile românești le fac pentru a acoperi solicitările de cazare din partea studenților. Încă o dată precizez : Universitățile au posibilitatea să decidă perioada optimă de tranziție, astfel încât să fie rezolvate problemele unui număr cât mai mare de studenți din această perspectivă, cu posibilitatea recuperării pe parcurs în cazul în care se pierde un număr de ore din cele prevăzute la fiecare program de studiu conform acreditării pe care o are din partea ARACIS”, a declarat la RFI ministrul educației.

Pe de altă parte, Sorin Cîmpeanu a explicat că, după încetarea stării de alertă, este foarte dificil din punct de vedere legal să se mai mențină cursurile online din trei motive foarte simple. ”O dată cu încetarea stării de alertă, neexistând o formă de organizare hibrid la nivel legislativ, diplome, mai ales în profesiile reglementate, Directiva 36, în medicină, în arhitectură sau alte domenii pe care universitățile înscriu cursuri cu frecvență, cursuri de zi, în condițiile în care, neexistând starea de alertă, noi rămânem în online, cam cum am putea să asumăm această precizare, această formă de învățământ cursuri cu frecvență? Trebuie să fim responsabili și să nu periclităm recunoașterea diplomelor românești la nivel internațional. În al doilea rând este vorba de finanțare. Legea educației naționale prevede că finanțarea se face pentru forma de organizare cu frecvență, cursuri de zi. Celelalte două forme, cursuri la distanță sau cursuri cu frecvență redusă, nu au fost și nu sunt în acest moment finanțate de către statul român. În momentul în care vrem să ne organizăm într-o formă de învățământ care nu este prevăzută în acest moment în legea educației, ea va trebui să fie prevăzută cu celeritate. Se pune sub semnul întrebării legalitatea finanțării. De asemenea, al treilea lucru important pe care doresc să îl reamintesc e că toate programele de studii din România beneficiază de acreditare din partea Agenției Române de Asigurare a Calității, ARACIS. Fiecare universitate a supus acreditării programe de studiu cu frecvență, programe de studiu cu frecvență redusă și programe de studiu la distanță. Astfel, universitățile beneficiază de acreditare separat. În momentul în care o universitate acre acreditare pentru cursuri cu frecvență și dorește să organizeze cursuri la distanță sau cu frecvență redusă, asta generează școlarizarea în afara acreditării pe care au obținut-o. De fapt, generează o școlarizare în afara legii în condițiile în care nu mai există justificarea stării de alertă”, a explicat pe larg ministrul educației.

Totuși, Sorin Cîmpeanu spune la RFI că există perspectiva modificării legislației astfel încât beneficiile cursurilor online să poată fi folosite pe viitor. ”Soluția este clară. Va trebui în primul pas să avem reglementată această nouă formă de organizare pentru a valoriza competențele digitale achiziționate de elevi și studenți pe de o parte, dar și de profesori pe de altă parte. O altă formă de învățământ care să corespundă realităților momentului. Pasul doi presupune elaborarea unor standarde de calitate și evaluarea acestor programe de studii. Doar în acest fel vom putea să beneficiem de avantajele digitalizării fără a periclita recunoașterea diplomelor românești sau fără a pune sub semnul întrebării finanțarea acestor programe de studii”, a spus ministrul.