Rușii sunt obișnuiți de decenii să asculte doar organele media aservite regimului (interviu)

Marius Dragomir este directorul Centrului pentru Media, Data și Societate al Universității Central-Europene. Anterior a lucrat la Fundația pentru o Societate Deschisă, iar în cadrul acesteia, la Programul pentru Jurnalism Independent. În interviul acordat pentru RFI, l-am întrebat cum explică faptul că părinți care locuiesc în Rusia nu îi cred pe copiii lor aflați în Ucraina care le spun că orașele de acolo sunt bombardate de armata rusă, părinții alegând să creadă ce le spune presa rusă.
 

MD: S-a ajuns la un nivel foarte ridicat de ceea ce numim captură media. Rusia, ca și alte țări, din păcate și din Europa este caracterizată prin acest fenomen de captură media care în Rusia este aproape totală și se caracterizează prin controlul aproape în totalitate a sectorului media din țară.

Acesta nu este un fenomen care se întâmplă acum, s-a dezvoltat în ultimele decenii. Decenii în care pe de o parte guvernul de la Moscova și-a aservit foarte multe organe media, organizații media, pe de altă parte controlează foarte mult organizații media prin companii care sunt de asemenea aservite guvernului de la Moscova sau care sunt controlate de stat direct.

Deci ce se întâmplă acum la nivel de sector media în Rusia este această captură totală care înseamnă că foarte mulți dintre ruși, care trăiesc în Rusia nu numai că nu au acces la anumite informații, dar de asemenea sunt și obișnuiți de atâtea decenii să creadă și să consume conținutul media pe care organizațiile despre care vorbeam îl oferă.
 

RFI: Zelenski a devenit o mega vedetă prin videourile pe care le postează în fiecare zi sau chiar de mai multe ori pe zi. Care sunt intrumentele sau metodele prin care el devine foarte credibil, foarte plăcut chiar, foarte simpatic și acceptat în ochii celor care îl privesc?

MD: Cred că imaginea președintelui ucrainean, promovată în presa din toată lumea dar și acasă este foarte convingătoare, din mai multe motive. În primul rând și cel mai simplu, este faptul că reprezintă partea atacată, partea asuprită. De obicei este destul de ușor pentru persoanele sau pentru țările care sunt atacate să câștige simpatia lumii.

Pe de altă parte cred că campania pe care o duce, mesajele video pe care le transmite în lume sunt foarte bine gândite, se pune accent foarte mult pe mesaje emoționale, ați observat că apropierea de popor, faptul că se duce la birou, serviciu, se filmează cu colegi din birou, simplitatea, apar de asemenea poze de familie, o familie normală, cu copii, bineînțeles, partea referitoare la eroism, toate acestea au un mare impact în orice context.

Cred că este foarte bine gândită, cred că s-a gândit foarte mult, cred că toate aceste elemente îl ajută foarte mult. Și în final nu trebuie să uităm faptul că Zelenski este actor, vine din lumea artistică, și a avut de fapt o viață întreagă pregătire în acest domeniu.

RFI: Cum vedeți relatările din presa română despre Ucraina, cum vi se par? Sunt ele echilibrate, sunt puțin exagerate?

MD: Aș putea caracteriza modul în care presa din România acoperă conflictul din Ucraina ca o combinație din toate cele două sau trei exemple pe care le-ați menționat.

Pe de o parte există foarte multe știri exagerate, și asta are de-a face cu tradiția anumitor instituții media din România de a tabloidiza informația, nu este nimic nou, se întâmplă probabil de decenii.

Avem și canale de televiziune sau portaluri online în România care sunt foarte superficiale, nu verifică informația și cred că știți cu toții foarte bine exemplele la care mă refer, foarte multe dintre ele absolut penibile.

Dar pe de altă parte există și foarte mulți ziariști foarte buni și este extrem de apreciat faptul că există instituții media care trimit jurnaliști pe teren. De fapt asta este informația cea mai de valoare și am tot respectul pentru acești oameni care pe de altă parte își pun și viața în pericol.

Există deci și foarte multă informație bazată pe fapte, foarte multă informație care se vrea obiectivă, multă informație care vine de pe teren, ceea ce este un lucru îmbucurător, un lucru bun. 12.22

RFI: Au existat mai multe organe de presă rusești în Europa, Russia Today și altele care difuzau propagandă mai mult sau mai puțin voalată pro-Putin. Ele au fost închise. Dacă au fost permise până acum de ce s-au închis acum, ce au rezolvat țările occidentale cu închiderea lor?

MD: Întotdeauna am fost total împotriva închiderii, a blocării, împotriva cenzurării oricărei organizații media. Este foarte important pentru libertatea de expresie ca presa sau organele de presă să fie lăsate libere, orice ar face.

Dar în anumite cazuri, și acum avem un astfel de caz, îl trăim cu toții, sunt de acord cu retragerea licenței, sunt de acord cu blocarea unui asemenea organ de presă în momentul în care ele încetează să mai fie organe de presă, devin organe de propagandă de război.

Cred că în momentul acela oricât am fi de deschiși, oricât am aprecia libertatea de expresie și libertatea presei, momentul în care organizațiile media transmit informație și mesaje care pot deveni periculoase chiar și fizic pentru populație, avem o mare problemă.

Deci cu anumite cazuri în care state din Vest au închis, au retras licențele de emisie ale unor organizații media din Rusia, sunt de acord. Ce s-a rezolvat e o altă întrebare. Nu foarte mult, dacă ne uităm la datele de audiență, de exemplu ale postului Russia Today în diverse țări din Occident. Nu au foarte mare audiență, în Franța, Germania și Marea Britanie au foarte mică audiență, însă în anumite dintre aceste țări au o foarte mare audiență pe internet.

În Germania de exemplu este Russia Today versiunea în limba germană, are cel mai înalt grad de popularitate printre oamenii care sunt pe Facebook. Deci trebuie să ne uităm la aceste tendințe și prin prisma audienței și popularității pe care o au în mediul online.