Noi sancțiuni europene împotriva Rusiei? Liderii nu sunt pe aceeași lungime de undă

După cum sugerează o analiză a Politico, unele țări, precum Germania, ar fi mai degrabă înclinate către o pauză, pentru a putea observa efectul sancțiunilor impuse până acum și pentru a înlătura unele lipsuri.

Altele, cum ar fi Polonia și statele baltice cred, din contră, că aceasta ar putea fi văzută de Moscova ca un semn că presiunea UE se reduce.

„Europa nu poate da o impresie de oboseală atunci când războiul din Ucraina nu s-a încheiat”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis luni, la sosirea la o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles, potrivit Politico.

Dar ce ar putea aduce în plus europenii, pe terenul sancțiunilor?

De exemplu, să includă alte două bănci majore rusești — Sberbank și Gazprombank — pe lista instituțiilor interzise din sistemul internațional de plăți SWIFT.

Există și alte propuneri. Polonia a cerut interzicerea totală a comerțului cu Rusia. Alte țări, precum Danemarca, fac eforturi pentru un acces mai strict al navelor rusești în porturile europene.

Mai sunt apoi discuții legate de momentul aplicării sancțiunilor și de ce anume din comportamentul Rusiei le-ar putea declanșa.

Unii sunt de părere că UE trebuie să păstreze anumite opțiuni în mânecă, pentru a putea răspunde în cazul în care Rusia va comite noi încălcări.

De exemplu, cum vom răspunde dacă Moscova va utiliza în Ucraina arme chimice și biologice, așa cum au avertizat de curând mai mulți oficiali din Occident? Putin ar trebui avertizat cu privire la riscuri, ar trebui să știe ce i se va întâmpla dacă va face un asemenea pas.

Dar nu toată lumea este convinsă de această opinie. „A ține ceva în buzunar ca mijloc de descurajare clar nu funcționează”, spune un diplomat citat de Politico.

Dar, în cele din urmă, elefantul din cameră acesta este: blocarea totală a importurilor de energie, după ce Comisia a adoptat un plan de ieșire treptată din dependența de Rusia.

„Sancțiunile se referă la subminarea capacității Rusiei de a duce un război”, a spus ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, întrebat despre sancțiunile energetice. „Trebuie să ne gândim la această mașină de bani”, a adăugat el.

Alte țări membre se tem că Rusia va răspunde la un astfel de pas prin întreruperea aprovizionării cu gaze către UE, ceea ce va pune serioase probleme, îndeosebi în perspectiva iernii viitoare.

Iar falia în ce privește atitudinea față de Rusia în domeniul energetic trece prin mijlocul Grupului Vișegrad (V4), al țărilor central-europene aflate în ultimii ani într-o permanentă confruntare cu Bruxelles-ul.

Acum, Polonia este cea mai vocală în a cere sancționarea dură și pe toate planurile a Rusiei, în timp ce un discurs opus se aude de la Budapesta. 

Într-o declarație citată de publicația Hungarianspectrum, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a amenințat că țara sa va bloca sancțiunile legate de energie. „Nu vom sprijini sancțiunile care ar putea prezenta un risc pentru aprovizionarea cu energie a Ungariei”, a declarat el.

La rândul său și premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, a atras atenția că tăierea importurilor de petrol și gaz din Rusia nu se poate face peste noapte. Potrivit Agerpres, el a făcut această declarație după o întâlnire cu preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.

Iar reuniunea la vârf de la sfârșitul acestei săptămâni se anunță una complicată.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica