Rămâne Orban la putere în Ungaria? Succesul său, alimentat de „un sentiment de frustrare a societății maghiare”

Sergiu Mișcoiu: Sondajele care sunt fiabile în ceea ce privește intențiile de vot ale cetățenilor maghiari în ultima vreme converg către scenariul conform căruia partidul premierului Orban, Fidesz, va reuși să obțină majoritatea parlamentară și nu va fi obligat să găsească formule de coaliție. Iar coaliția de opoziție va realiza un scor care îi va permite să aibă un număr rezonabil de parlamentari, însă, în ciuda acestui număr rezonabil de parlamentari nu va reuși să obțină majoritatea. Mai mult, fiind o coaliție heteroclită, fiecare partid va avea un număr destul de redus de parlamentari. Așa se prezintă situația în momentul de față.

Reporter: Pentru că vorbeați despre sondajele de opinie, un sondaj recent, din urmă cu aproximativ o săptămână, arată că diferența dintre Fidesz, KDMP și opoziția unită se află în marja de eroare, undeva la două puncte procentuale, într-adevăr, în favoarea taberei conduse de Viktor Orban. Ne putem gândi că lucrurile se pot schimba. Totuși, din punct de vedere electoral, e clar că Viktor Orban are în continuare o susținere mare în Ungaria. Cum de se întâmplă asta? Cum se explică această susținere electorală importantă în ciuda criticilor care au vizat guvernul său în ultimii ani, critici la nivel european? Nici economic Ungaria nu se descurcă tocmai strălucit. Cum se explică această susținere? Vă rog să ne ajutați să înțelegem.

SM: Așa cum știm, începând cu 2010 regimul lui Viktor Orban a devenit unul din ce în ce mai conservator, în mod oportunist, încercând să grefeze pe un sistem, care era deja unul al economiei de piață, era un sistem foarte pluralist societal, elemente de conservatorism și chiar de ultraconservatorism. În interiorul societății maghiare a existat un sentiment major de frustrare în anii 1990, începutul anilor 2000. Această frustrare era legată de situația minorității maghiare din din afara granițelor, de rolul Ungariei despre care maghiarii considerau că ar trebui să fie mai important în Europa față de cum a fost el în sine. Ungaria a fost obligată să respecte norme impuse de țările europene pentru a adera la Uniunea Europeană. S-au acumulat o serie de frustrări într-o țară cu o cultură de fost mare regat istoric în Europa centrală și de est. Aceste frustrări sunt și au fost foarte bine speculate de Fidesz și de Viktor Orban.

Rep: Și s-a potrivit foarte bine discursul acestei formațiuni pentru această zonă electorală, într-adevăr, întinsă în Ungaria, despre care vorbeați și dumneavoastră. Pentru că ați discuția în această zonă, ce ar însemna pentru România ca Fidesz să câștige din nou alegerile parlamentare din Ungaria și implicit, Viktor Orban să rămână la conducerea acestui stat? Ce implicații ar fi pentru România și în special pentru zona Transilvaniei?

SM: Ar fi o gură de oxigen pentru întreaga Europă dacă, totuși, ar avea loc o schimbare la putere în Ungaria după atâtea mandate pe care le-a avut Viktor Orban. Dar în cazul rămânerii la putere a lui Viktor Orban și a Fidesz,  care rămâne cazul cel mai probabil, este evident că vor continua eforturile din partea lui Viktor Orban de a stimula radicalizarea minorităților maghiare din afara granițelor. Deja am văzut că în ceea ce privește și Slovacia și România, minoritatea maghiară din aceste țări este curtată intens de Ungaria. Pluralismul care a existat printre maghiarii din România, de exemplu, pluralism de opinii, pluralism ideologic, viziuni diferite asupra lumii, toate acestea au fost șterse. Ca un compresor, Fidesz a finanțat doar organizațiile care îi sunt favorabile, doar trusturile media care îi sunt favorabile. Și acest proces va continua.

Rep: Cu ce efecte pe termen mediu și lung, în zona Transilvaniei, această implicare despre care vorbeați și dumneavoastră a lui Viktor Orban, care, într-adevăr, a pompat foarte mulți bani și în cluburi sportive și în proiecte de educație?

SM: Viktor Orban visează în continuare la această orbitare definitivă a minorităților maghiare din jurul Ungariei în jurul său și în jurul Fidesz. Pentru aceasta va continua să finanțeze și să atragă o majoritate etnicilor maghiari din aceste zone către el. Din perspectiva relațiilor româno – maghiare acest lucru nu va putea duce decât la accentuarea unor tensiuni, care au fost mai mult sau mai puțin prezente în ultimii ani. Depinde foarte mult și de noua atitudine pe care ar avea-o Guvernul de la Budapesta. Există voci care spun că ciclul agresiv ar putea să se încheie și în ciclul următor să treacă, chiar și Viktor Orban, la o relaționare ceva mai prietenoasă cu Slovacia și cu România, în noul context geopolitic care face ca Europa să fie nevoită să strângă rândurile în fața unor pericole est-europene.

Ascultă: