PiS-FIDESZ: ruptură gravă și pe termen lung. Orban, tot mai izolat

Potrivit publicației ungare Nepszava, citată de Rador și G4Media, de mai multe săptămâni au fost semnale că relația dintre partidul de guvernământ ungar şi partidul Lege și Justiție (PiS), condus de Jarosław Kaczyński, s-a răcit.

Această relaţie a suferit daune ireparabile, scrie și Gazeta Wyborcza. De fapt, relaţiile dintre guvernele ungar şi polonez nu au fost atât de deteriorate de când PiS, se află la putere în Varşovia.

La sfârşitul săptămânii trecute, președintele polonez Andrzez Duda a criticat pe un ton deosebit de dur guvernul ungar, spunând că „este greu de înțeles atitudinea lui Viktor Orbán față de războiul din Ucraina. Această politică va costa foarte mult Ungaria”.

Guvernul ungar a aplicat, duminică, o palmă diplomatică autorităţilor poloneze. Executivul de la Budapesta a anunţat că organizaţia poloneză ultraconservatoare, Ordo Iuris, va trimite observatori la alegerile din Ungaria.

Aceasta servește la contracararea OSCE, pe care guvernul ungar o acuză de părtinire în observarea alegerilor de duminică.

De menţionat că preşedinţia OSCE în acest an este deţinută de Polonia, şi după cum notează Gazeta Wyborcza, mass-media Guvernului Orbán a început deja să sugereze că PiS este inamicul.

Polonezii, exasperați de pro-rusismul ungurilor

Le Monde remarcă faptul că, în timp ce premierul polonez Mateusz Morawiecki tocmai a denunțat „statul totalitar” înființat de președintele rus Vladimir Putin, ungurul Viktor Orban, a menținut relații calde cu Kremlinul în ultimii ani.

Deși susține deciziile comune luate la nivel european și în cadrul NATO, Budapesta refuză categoric să livreze arme Ucrainei, sau chiar să le lase să treacă prin teritoriul ungar. De asemenea, se opune oricăror sancțiuni în sectorul energetic.

În plină campanie pentru alegerile legislative din 3 aprilie, liderul maghiar este atent să nu critice Rusia prea direct și păstrează o formă de neutralitate, sub pretextul „apărării intereselor maghiare” și dorind să „țină Ungaria departe de conflict”.

Toate acestea îi exasperează pe aliații săi polonezi, cehi și slovaci, toți profund angajați în sprijinul Ucrainei.

Tot chestiunea rusă explică în mare măsură eșecul lui Orban de a forma un grup parlamentar comun care să reunească toate partidele de dreapta radicale în Parlamentul de la Strasbourg.

În timpul ultimei lor întâlniri de la Madrid, de la sfârșitul lunii ianuarie, Marine Le Pen a refuzat să semneze pasajul de condamnare a Moscovei, dorit cu înverșunare de PiS, chiar dacă conflictul nu fusese încă declanșat.

Într-un interviu publicat pe site-ul maghiar Mandiner, pe 3 martie, Viktor Orban nu a ezitat să-i atace pe polonezii care „vor să împingă granița dinspre lumea occidentală către lumea rusă”. Și, ca un semn tradițional al tensiunilor, tradiționala Zi a Prieteniei, care urma să fie sărbătorită pe 18 și 19 martie cu președinții maghiar și polonez la Bochnia (Polonia), a fost amânată pe termen nelimitat.

Așa că, zilele în care, precum în 2016, Viktor Orban și Jaroslaw Kackinski se întâlneau într-un castel de la granița slovaco-polonă, care aparținuse cândva Coroanei ungare, pentru a servi un prânz compus din păstrăv și zurek, celebra supă poloneză, par să fi apus pentru multă vreme.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica