Va marca războiul din Ucraina rezultatul alegerilor parlamentare de duminică din Ungaria? (analiză)

"Putin sau Europa?", scrie pe multe afișe electorale vizibile pe străzile din Budapesta. În Ungaria, războiul din Ucraina a devenit principalul subiect al campaniei pentru alegerile parlamentare din 3 aprilie. În timp ce premierul ultraconservator, Viktor Orban, dorește să obțină un al patrulea mandat consecutiv, opoziția critică în mod constant apropierea sa de Moscova. Cu doar câteva zile înainte de vot, problemele politice interne au au trecut în plan secundar, iar votul pare a fi un referendum între deschiderea către Est și reconcilierea cu Uniunea Europeană.

"Înainte de începerea războiului din Ucraina, campania electorală a fost dominată în principal de chestiuni sociale: partidul lui Viktor Orban, Fidesz, a pledat pentru "valorile tradiționale" și pentru lupta împotriva "propagandei LGBT"", spune pentru France 24 Daniel Hegedus, politolog specializat în țările est-europene la German Marshall Fund. Duminică, alegerile legislative vor fi însoțite de un referendum privind o propunere de lege care vizează "interzicerea reprezentării și promovării homosexualității și transidentității în rândul minorilor".

La rândul său, opoziția, condusă de conservatorul Peter Marki-Zay, ”s-a concentrat în principal pe lupta împotriva corupției”, continuă politologul. În primele luni de campanie, obiectivul declarat al acestui nou bloc, care reunește șase partide ce acoperă întregul spectru politic, a fost într-adevăr răsturnarea "celui mai corupt guvern din ultimii o mie de ani ai istoriei Ungariei".

Dar, începând cu 24 februarie, aceste probleme au fost trecute în plan secundar, umbrite de invazia rusă în Ucraina, de afluxul de refugiați în Ungaria și de tulburările geopolitice globale.

Echilibristica lui Orban

De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a continuat să își consolideze legăturile economice și politice cu Kremlinul. "Astăzi, acesta este principalul argument al opoziției, care denunță un șef de stat "în cizma lui Putin", după cum spune Paul Gradvohl, istoric specializat în Europa de Est la Universitatea Panthéon-Sorbonne.

"Orban și Putin, sau Occidentul și Europa - aceasta este miza acestor alegeri. O alegere între partea întunecată sau partea bună a istoriei", a rezumat Péter Márki-Zay într-o postare pe o rețea de socializare.

Între criticile interne și protejarea propriei imagini pe plan internațional, premierul ungar face echilibristică. Primit cu mare fast la Moscova la 1 februarie, el nu a ezitat totuși să condamne războiul din Ucraina și să susțină sancțiunile occidentale împotriva Kremlinului. Mai mult, el a acceptat recent dislocarea de trupe NATO pe o parte a teritoriului Ungariei.

Cunoscut pentru politica sa anti-migranți, Orban a surprins, de asemenea, prin toleranța față de imigranți: din 24 februarie până acum, țara sa a primit peste 130.000 de refugiați din Ucraina, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Dar pentru Budapesta, este exclus să provoace antagonismul Rusiei acceptând să livreze arme Ucrainei sau să permită trecerea de arme pe teritoriul său. De asemenea, nu renunță la gazul rusesc, în ciuda sancțiunilor. "Țara este complet dependentă de Moscova în ceea ce privește energia", explică Pierre Gradvohl. "În plus, în 2014, Ungaria a încredințat Rusiei dezvoltarea a două centrale nucleare (complexul Paks) pe teritoriul său".

"Rușii garantează 80% din aprovizionarea cu gaze a țării noastre. Dacă închidem robinetul, nu vom putea găti sau încălzi. Iar fără extinderea complexului Paks, prețurile la electricitate s-ar mări de 4 ori", susținea la începutul lunii martie ziarul pro-guvernamental Magyar Nemzet.

”Pace și securitate”

"În mod concret, Orban este fidel poziției sale de ultranaționalist și propune o poziție în care pune interesele țării sale mai presus de orice", rezumă Pierre Gradvohl. "Și invers, el prezintă opoziția ca fiind gata să pună interesele externe înaintea intereselor naționale".

În cadrul unui mare miting organizat pe 15 martie, zi de sărbătoare în Ungaria, Viktor Orban s-a prezentat în fața unei mulțimi de susținători drept candidatul "păcii" împotriva unei opoziții "care și-a pierdut mințile", "gata să se angajeze într-un război crud și sângeros". "Dreapta este tabăra păcii, stânga este tabăra războiului", a spus el.

În același timp, de cealaltă parte a Dunării, dar tot în Budapesta, liderul opoziției a organizat un contra-meeting. Mulțimea a fluturat steaguri ucrainene și europene și a ținut un minut de reculegere pentru victimele războiului. Peter Marki-Zay a făcut apel la un vot "pentru partea dreaptă a istoriei" și a promis să reconcilieze Ungaria și Uniunea Europeană, ale căror relații au fost deteriorate de zece ani de guvernare Fidesz.

Propagandă pro-Putin

"Orban are un avantaj major față de opoziție: poate conta pe controlul său asupra mass-media pentru a-și transmite mesajul", continuă Pierre Gradvohl. ”De la venirea la putere, prim-ministrul a blocat peisajul mediatic, reducând la tăcere multe ziare de opoziție și exercitând un control strict asupra presei de stat.

"În cea mai mare parte a presei publice și private, propaganda pro-rusă este în plină desfășurare, iar retorica folosită este apropiată de cea a Kremlinului", notează istoricul. "Și, evident, cuvântul lui Orban este mult mai mult mediatizat decât cel al opoziției."

Cel mai recent exemplu: vineri, 25 martie, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky l-a provocat direct pe Viktor Orban într-un mesaj adresat liderilor UE, cerându-i să vină "de partea sa". "A doua zi, televiziunea publică i-a oferit premierului o tribună de zece minute pentru a se justifica, fără nicio replică din partea opoziției", relatează istoricul.

"Un scrutin încă incert"

Va fi această propagandă suficientă pentru ca Orban să-și asigure o victorie în alegerile de duminică împotriva unei opoziții mai unite ca niciodată? Potrivit unui sondaj al institutului pro-guvernamental Nézopont, publicat la 21 martie, Orban este creditat cu 49% din intențiile de vot, față de 41% pentru rivalul său. trebuie precizat că după declanșarea invaziei din Ucraina susținerea pentru Orban a crescut.

"Alegerile sunt încă incerte și, în această societate foarte polarizată, totul se va reduce la nehotărâți", sunt de părere Daniel Hegedus și Pierre Gradvohl. "A se prezenta ca un susținător al păcii este cu siguranță benefic pentru Orban. Aceasta îi permite să liniștească o parte a populației", notează Daniel Hegedus. "Iar războiul din Ucraina distrage atenția de la conflictele pe care le-ar putea avea cu Uniunea Europeană și de la problemele economice interne..."

"În general, acest vot lua deja aspectul unui referendum pro sau anti-Orban. De asemenea, devine un referendum asupra direcției pe care ar trebui să o ia țara, între Uniunea Europeană și Rusia", conchide el.

"Război sau nu, sistemul  este favorabil lui Orban", adaugă Pierre Gradvohl. "Oricare ar fi rezultatul alegerilor, în opinia mea, războiul din Ucraina a început totuși să zdruncine sistemul Orban prin sensibilizarea populației. Rămâne de văzut unde se va ajunge”.

Traducere de Vrabii Nadina, după articolul postat de France 24