Chișinău: 13 ani de la ”Revoluția Twitter”. Mii de tineri au ieșit în stradă pentru a cere libertate și democrație

”Avem o cale lungă înainte și, chiar dacă numeroasele crize din ultimii ani - pandemia, prețurile galopante, războiul din Ucraina - complică parcursul nostru, mergem înainte. Lucrăm, în fiecare zi, ca să transformăm Republica Moldova într-o țară pentru oameni”, afirmă șefa statului, Maia Sandu.

”Cu determinare și curaj, am reușit să ne luăm țara înapoi. Construim acum, în Moldova, un stat corect și eficient, care își respectă și își apără cetățenii, nu-i minte și nu-i jecmănește. Am început să facem regulă în instituțiile de stat. Am pornit reforma sistemului judecătoresc și al procuraturii. Asta ne va ajuta să curățăm statul de corupți și criminali”. ”Crimele din 7 aprilie 2009, ignorate timp de mulți ani, își așteaptă judecata, încercând răbdarea oamenilor. Și ea va veni”, consideră președinta R.Moldova.

Amnesty International Moldova susține că ziua de 7 aprilie a rămas în istoria Republicii Moldova ca un eveniment tragic și sângeros, ”o nedreptate care până în ziua de astăzi nu a fost pedepsită”. În timpul protestelor din aprilie 2009, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane. Patru tineri au decedat în condiții misterioase. Oficial, însă, s-a confirmat că doar un singur tânăr a fost ucis atunci, Valeriu Boboc. Singura persoană recunoscută vinovată de moartea tânărului și condamnată este fostul polițist Ion Perju. În 2009 acesta era inspector al Poliţiei Criminale şi a fost acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală lui Valeriu Boboc. Deși a fost condamnat la 10 ani de închisoare, acesta nu a ajuns însă după gratii. Dosarul s-a finalizat cu o sentință de condamnare neexecutată până în prezent.

Iacob Gumeniță, fost vicecomisar de Chișinău, astăzi fugar și căutat de Interpol, a fost condamnat la închisoare. După un proces care a durat nu mai puțin de șase ani, fostul vicecomisar a fost achitat.

Procuratura Generală a înregistrat 108 plângeri și doar 58 dintre ele au ajuns pe masa judecătorilor. Doar trei cazuri ajunse în instanță s-au soldat cu condamnări - trei poliţişti au primit sentinţe cu suspendare, iar unul a fost amendat. La 7 aprilie, mulţi tineri au fost reținuți și supuși tratamentelor inumane. Unii deţinuţi au fost impuși de polițiști să meargă de-a lungul unor ”coridoare”, iar oamenii legii ”îi băteau și loveau pe protestatari cu picioarele”.

Până în prezent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a condamnat Republica Moldova în 10 cauze legate de evenimentele din 7 aprilie 2009. Alte peste 40 de cereri sunt în curs de examinare. La fel, Guvernul şi-a recunoscut vina în cel puțin 12 cazuri ajunse la CtEDO, obligându-se să plătească despăgubiri victimelor. 

La sfârșitul anului trecut, pe rolul instanţelor de judecată se afla o cauză penală în care erau vizate două persoane. În instanţa de apel nu este nicio cauză pe rol. În prezent, în instanța de recurs se află o singură cauză penală – dosarul de învinuire pentru exces de putere a fostului șef al poliției municipale. 

În noiembrie 2021, Procuratura Generală a R.Moldova a reluat urmărirea penală în dosarul ”7 aprilie”. Investigațiile sunt efectuate inclusiv prin prisma infracțiunilor de uzurpare a puterii de stat, dezordinilor în masă și amenințării la adresa securității naționale. 

Până acum însă nu se știe cine a stat în spatele acelor evenimente. Partidul Comuniștilor, aflat atunci la guvernare acuza opoziția, calificând protestele ca fiind o tentativă de lovitură de stat. Actuala conducere declară însă că protestul tinerilor a fost unul spontan, iar cei care au fost interesaţi ca acţiunile paşnice să fie deturnate au fost chiar comuniştii.