Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce ar însemna o victorie a lui Le Pen în scrutinul prezidențial pentru viitorul Uniunii Europene?

14ap_ar2.jpg

Europa și NATO se tem de o posibilă victorie a lui Marine Le Pen, liderul francez de dreapta al Adunării Naționale, din cauza trecutului său eurosceptic și admirației îndelungate pentru Vladimir Putin
Sursa imaginii: 
REUTERS - BENOIT TESSIER via RFI

După ce a devenit limpede duminică seară că Marine Le Pen se va confrunta cu președintele în exercițiu Emmanuel Macron în al doilea tur ar alegerilor prezidențiale din Franța, Uniunea Europeană și NATO încearcă să se obișnuiască cu posibilitatea unui lider eurosceptic la Palatul Elysée – un lider care l-a susținut vreme îndelungată pe președintele rus Vladimir Putin.

Următoarele 10 zile vor fi cruciale pentru Bruxelles, Washington și NATO care trebuie să aibă în vedere dacă Parisul va rămâne devotat proiectul european și va sta de partea lor împotriva războiului lui Putin din Ucraina.

În 2017, când Le Pen l-a confruntat pe Macron în turul doi de scrutin, reprezentanta Adunării Naționale a obținut doar 34% din voturi.

După ce a „transformat” cu atenție partidul de extremă dreapta în încercarea de a atrage masa de alegători conservatori, liderul Adunării Naționale și-a îmbunătățit imaginea, și-a domolit discursul și s-a împăcat cu rolul Franței în cadrul Uniunii Europene.

După toate schimbările radicale care au dus Adunarea Națională în inimile masei de alegători francezi, agențiile de sondaj se așteaptă ca, de această dată, Le Pen să-i pună piedici mult mai serioase lui Macron în calea obținerii președinției decât a făcut-o acum cinci ani.

But many of Le Pen's detractors and opponents at a European level are unconvinced that her core external policies have changed.

Dar mulți dintre cei detractorii și adversarii lui Le Pen la nivel european nu sunt convinși că ideile ei despre politica externă s-au schimbat.

Niciun „plan secret” pentru retragerea din UE

Într-un interviu oferit pentru France Inter joi dimineață, Le Pen a ținut să precizeze că nu are „planuri secrete” să retragă Franța din Uniunea Europeană, chiar dacă încercările ei de a reforma blocul european nu ar avea succes.

Cu toate acestea, a subliniat că ea e de părere că „marea majoritate a cetățenilor francezi nu mai este de acord cu Uniunea Europeană de azi”.

A continuat atrăgând atenția că Uniunea Europeană funcționează „într-un mod complet nedemocratic, care progresează prin intermediul amenințărilor, șantajului și care pune în aplicare politici ce nu susțin interesul oamenilor”.

Chiar dacă Marine le Pen a abandonat planurile din trecut de a scoate Franța din UE, din spațiul Schengen, ce asigură libertatea de circulație, și de a renunța la moneda unică euro, cinismul său față de Bruxelles a rămas neschimbat.

În cele din urmă, Le Pen își imaginează UE ca pe o alianță a statelor membre, iar întrebată dacă ar retrage Franța din UE în cazul în care niciuna dintre încercările ei de a reforma blocul european nu ar avea succes, aceasta a răspuns: „Nicidecum”.

Macron trebuie să lase de-o parte „atitudinea rezervată” și să se implice

Președintele în exercițiu Emmanuel Macron va încerca să-și concentreze atenția asupra planurilor privind Europa, repetându-le susținătorilor săi – și alegătorilor care nu au luat încă o decizie – că politicile lui Le Pen ar duce la o criză gravă în cadrul Uniunii Europene.

Le Pen a obținut 23,15% din voturi, față de cele 27,85% ale lui Macron, făcând apel direct la clasa muncitoare din Franța asupra aspectelor legate de puterea de cumpărare, prețurilor la energie și condițiilor mai bune de trai.

Macron, care a intrat târziu în campanie, a refuzat să ia parte la dezbateri și a părut să fie dezinteresat de îngrijorările cetățenilor francezi, îndreptându-și atenția mai mult spre invazia lui Putin din Ucraina.

La alegerile de duminică, președintele în exercițiu a înțeles că trebuie să ducă o luptă de convingere până pe 24 aprilie, pentru a-și păstra alegătorii de partea sa și a-și menține avantajul de președinte care încearcă să obțină un nou mandat pe timp de război și criză în Europa.

Partenerii europeni de extremă dreapta

Într-un interviu acordat marți pentru RFI, Davic Rachline l-a criticat pe Macron în legătură  trecutul său privind oferirea dreptului la liberă exprimare cetățenilor francezi atunci când vine vorba despre Uniunea Europeană.

„Suntem pregătiți pentru o dezbatere pe această temă”, a spus Rachline, vice-președintele Adunării Naționale”. [Macron] nu vrea să atingă nimic, nu vrea să schimbe nimic, în vreme ce Uniunea Europeană trebuie să fie regândită. Trebuie să fie reformată din temelii”.

Rachline susține că francezii vor să fie „mai liberi, mai independenți”, iar alegerile lor democratice să fie respectate de partenerii lor europeni.

Trebuie remarcat faptul că printre acești parteneri se numără partidul german ultranționalist AfD, partidul Lega din Italia și bineînțeles relațiile excelente cu Viktor Orban, președintele Ungariei proaspăt reales și partidul polonez Lege și Justiție condus de Andrzej Duda.

În cadrul Uniunii Europene, controlul național asupra imigrației și securității îi unește.

Dar partidul Adunarea Națională „vrea să se implice în protecționismul economic pentru a salva companiile franceze și pentru a le oferi un nivel mai ridicat de protecție”, a declarat Rachline pentru RFI, adăugând că sunt în joc două viziuni opuse privind UE în al doilea tur de scrutin. Macron vrea ca Europa să rămână „o sită”, în timp ce Le Pen își dorește o Europă care să „protejeze”.

Le Pen susține că Franța nu ar mai trebui să recunoască supremația legilor europene, o decizie adoptată deja de Polonia, în urma căreia Comisia Europeană a impus sancțiuni.

„Uniunea Europeană ar trebui să se supună dorințelor cetățenilor europeni”, subliniază Rachline. "[UE] ar trebui să le ia măcar în considerare, lucru care nu se întâmplă azi”.

„Aceasta este și o diferență majoră între viziunea noastră și cea a lui Emmanuel Macron. Vrem ca în sfârșit Uniunea Europeană să țină cont de vocea cetățenilor europeni”.

NATO, Le Pen și Putin

Dar dacă un viitor „președinte Le Pen” încearcă să renegocieze totul la Bruxelles, iar instituțiile europene nu-și dau acordul, care vor fi consecințele? S-ar putea ajunge atât de departe încât Franța să se retragă din UE, declanșând un așa-numit „Frexit”, în cazul în care guvernul de extremă dreapta de la Paris nu obține ceea ce-și dorește?

„Să lăsăm loc pentru dezbateri, să lăsăm loc pentru aceste negocieri” a terminat Rachline pe un ton nehotărât. „Vrem să organizăm această dezbatere. Vrem să stabilim și să negociem ... Avem mulți parteneri europeni și grupări în cadrul Parlamentului European care ne vor permite să luăm mâine aceste decizii democratice în avantajul cetățenilor europeni”.

Totuși, în ceea ce privește Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, dorința lui Le Pen de a retrage Franța din anumite structuri a atras atenția sediului NATO.

În ceea ce este denumit un angajament altruist pentru francezi, „de a nu mai fi în mijlocul unor conflicte care nu ne aparțin”, Franța rămâne singura putere nucleară din alianță, iar relațiile sale anterioare cu Vladimir Putin au generat îngrijorări.

Cu toate că Le Pen a condamnat în aparență invazia lui Putin în Ucraina, a ezitat cu privire la interzicerea importului de cărbuni și gaze din Rusia, considerând că ar putea avea efecte adverse asupra nivelului de trai din Franța.

Vom vedea în următoare 10 zile dacă Marine Le Pen va fi neclintită atunci când va veni vorba despre planurile ei populiste.

 

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a RFI