Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum a influențat atitudinea impulsivă a lui Zemmour alegerile electorale, ajutând-o pe Le Pen

14ap_ar31.jpg

Fostul expert TV, candidatul de extremă dreapta Éric Zemmour, a observat cum șansele sale pălesc chiar înainte de primul tur
Sursa imaginii: 
AFP/Stefano Rellandini via France 24

După ce a dominat campania electorală la început, candidatului de extremă dreapta Éric Zemmour i-au pălit șansele la președinția Franței chiar înainte de primul tur de scrutin. Procentajul de doar 7,1% la alegerile de duminică l-a eliminat din turul al doilea care va avea loc pe 24 aprilie. Dar influența sa foarte mare în această campanie ar putea schimba rezultatul final.

Atâta agitație pentru doar 7,1%. Jurnalista franceză Laure Adler a vorbit, fără îndoială, în numele mai multor colegi atunci când a recunoscut greșelile privind modul în care presa s-a raportat la campania lui Zemmour.

„În calitate de jurnalistă, aș dori să-mi cer iertare și cred că mulți dintre noi ar trebui să fim îngrijorați”, a spus Adler la postul de televiziune France 5. „Cred că toți jurnaliștii am jucat un rol în modul în care a evoluat candidatura lui Éric Zemmour”.

În cele din urmă, jurnaliștii nu au reușit să-i asigure candidatului răzvrătit de extremă dreapta locul în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în care actualul președinte Emmanuel Macron se va confrunta din nou cu Marine Le Pen, din partea partidului Adunarea Națională. Cu toate acestea, influența sa amenință să afecteze alegerile pe care sondajele le preconizează a fi foarte strânse, a avertizat Adler.

Ea a continuat, spunând: „Cred că atitudinea lui Éric Zemmour în campanie, care a dominat sondajele timp de două luni, a făcut ca oamenilor să li se pară mai agreabilă candidata Le Pen”.

Scriitor prolific și susținător al teoriei conspiraționiste a „Marii Înlocuiri”, conform căreia elitele liberale complotează pentru a înlocui cetățenii francezi caucazieni cu imigranți, Zemmour a dominat primele etape ale campaniei prezidențiale prin maniera zgomotoasă, agresivă și iconoclastă a lui Donald Trump, deși cu o aparență de sofisticare cultă, așteptată în general de la un candidat la președinția Franței.

Precum fostul președinte american, Zemmour s-a prezentat drept promotorul adevărului, nelăsându-se constrâns de corectitudinea politică. De asemenea, experiența sa în emisiuni este asemănătoare cu trecutul fostei celebrități TV, Donald Trump. Le Figaro, ziarul de dreapta din Franța, a fost primul care l-a susținut, dedicându-i o rubrică săptămânală. Apoi au urmat canale de știri, precum CNews, care îl difuzau la ore de maximă audiență, punându-i la dispoziție un mijloc prin care să-și exprime comentariile disprețuitoare la adresa musulmanilor și imigranților.

Declarațiile acide ale lui Zemmour i-au adus lui trei condamnări pentru instigare la ură (a treia a fost atacată), iar postului CNews numai belele. Autoritatea franceză de reglementare în domeniul audiovizualului, Arcom (fostul CSA), a somat de două ori postul TV din cauza remarcilor făcute de candidatul de extremă dreapta. Anul trecut, în premieră pentru un post de știri francez, CNews a fost amendat cu 200.000 de euro pentru comentarii care instigă la ură rasială. De asemenea, rețeaua de știri a fost atenționată pentru că nu a reușit să asigure echilibru politic în emisiunile sale.

Crearea „evenimentului Zemmour”

Pe măsură ce discuțiile despre o posibilă candidatură a lui Zemmour la alegerile prezidențiale au luat amploare în timpul verii, dominând posturile TV, autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului a hotărât în septembrie că expertul trebuie considerat un actor politic și, prin urmare, să i se limiteze timpul de emisie. Drept răspuns, CNews a declarat că el nu va mai apărea în emisiunea sa zilnică. Dar prezența lui Zemmour pe canal și pe alte rețele nu a făcut decât să crească.

Între septembrie și decembrie 2021, discuțiile despre Zemmour au reprezentat 44% din timpul de transmisie destinat subiectelor politice la emisiunea „Touche pas à mon poste” a lui Cyril Hanouna, o emisiune importantă difuzată de canalul C8, potrivit unui studiu realizat de Claire Sécail, cercetătoare în domeniul media. Luându-i în calcul și pe ceilalți candidați de extremă dreapta, în primul rând pe Le Pen, procentajul a crescut la 53%.

Însă, CNews și alte instituții de presă deținute de magnatul Vincent Bolloré nu erau singurele care acordau o atenție exagerată fostului expert și subiectelor sale preferate.

Într-un interviu acordat France 24 la începutul anului, Emmanuelle Walter, redactor-șef al organizației de supraveghere a presei Arrêt sur image, a afirmat că atenția acordată CNews ascunde schimbările către politica de dreapta care afectează o parte din instituțiile media, iar faptul că Zemmour este difuzat extrem de des este doar un simptom.

„Populația agreează din ce în ce mai mult discursul extremei drepte pe subiecte precum imigrarea, nefiind susținut de niciun argument științific”, a spus ea. „Chiar și jurnaliștii bine intenționați nu-și dau uneori seama că întrebările lor au anumite orientări, spre exemplu când aduc în discuție «problema» imigrării”.

Îndelungata ascensiune a extremei drepte în Franța

În ediția din ianuarie a revistei sale trimestriale, Médiacritiques, organizația independentă de supraveghere a presei, Acrimed, a menționat că principalul adversat al CNews, BFMTV, i-a oferit lui Zemmour la fel de multă atenție, dacă nu chiar mai multă, în cursa pentru alegerile prezidențiale.

Deși s-a alăturat campaniei abia pe 30 noiembrie, Zemmour era privit în sondaje drept un potențial candidat încă din iulie. Discuțiile despre iminenta sa candidatură au devenit o temă permanentă înainte de campania electorală. După cum a scris Acrimed, la trei luni după anunțul său, presa franceză „a creat «evenimentul Zemmour», transformându-l în subiectul principal al dezbaterilor politice”.

Campanie „de toată jenă”

O consecință a mediatizării excesive a lui Zemmour și a subiectelor sale preferate, pe primul loc clasându-se tema imigrării, este faptul că alte probleme considerate de francezi importante au fost date uitării. Printre subiecte se numără puterea de cumpărare, schimbările climatice și starea critică a sistemului de sănătate francez, toate acestea fiind principalele îngrijorări ale alegătorilor, conform sondajelor.

Până au intrat în vigoare reglementările stricte de campanie, ce garantează tuturor candidaților același timp de emisie, invazia rusă în Ucraina a afectat drastic campania franceză, punând într-un con de umbră majoritatea temelor de campanie, mai puțin pe cea privind impactul războiului asupra costului de trai în gospodăriile franceze aflate în dificultate.  

Înainte de primul tur de scrutin, 80% dintre francezi considerau că campania electorală era de „slabă calitate”, potrivit unui sondaj Ifop. Într-un alt sondaj, realizat de Ipsos-Sopra Steria, 55% dintre cei întrebați erau „nemulțumiți”, iar 37% extrem de „enervați”. După spusele candidatului Jean Lassalle, a fost o „campanie de toată jena”.

Atenția acordată în cele din urmă puterii de cumpărare a reprezentat punctul de cotitură în lupta internă dintre Zemmour și Le Pen pentru voturile extremiștilor de dreapta.

Până atunci, prezența neîntrecută a lui Zemmour pe canalele media a dus la micșorarea numărului de suținători ai partidului Adunarea Națională, atrăgând în același timp alegători din rândul conservatorilor. Puterea sa de a capta atenția unor personalități importante din cercul lui Le Pen, inclusiv a nepoatei ei, Marion Maréchal-Le Pen, a sugerat o posibilă schimbare a candidatului principal pentru extrema dreaptă.

În octombrie, datorită atenției din partea canalelor media, Zemmour a atins maximul în sondaje, adică 17-18%. La sfârșitul lui februarie se clasa la 14%, divizând astfel votanții extremei drepte și periclitând șansele lui Le Pen de a se califica în al doilea tur. Dar competiția s-a diminuat pe ultima sută de metri, deoarece mulți susținători ai lui Zemmour s-au reîntors la Adunarea Națională.

„Când au văzut că Zemmour scade în sondaje, mulți alegători de extremă dreapta au considerat că Le Pen are șanse mai mari și au susținut-o din nou”, a declarat pentru France 24 Olivier Rouquan, analist politic la centrul pentru cercetare Cersa din Paris. „Au făcut această alegere pentru că vor ca extrema dreaptă să câștige președinția”.

Obținând 23,2% în primul tur, Le Pen a luat de trei ori mai multe voturi decât Zemmour. Adunând și cele 2,1% dintre voturile câștigate de naționalistul de dreapta, Nicolas Dupont-Aignan, procentajele lor însumate dau în total 32,5%, un rezultat fără precedent, ce relevă o schimbare profundă a electoratului francez și indică faptul că un număr foarte mare de alegători o vor vota pe Le Pen în turul al doilea.


Previziuni legate de transferul de voturi de la Zemmour la Le Pen în turul al doilea
Sursa imaginii: 
FMM Studio graphique

Le Pen devine o candidată „banală”

În loc să slăbească partidul Adunarea Națională, atacurile agresive ale lui Zemmour la adresa imigranților și musulmanilor au transformat viziunea lui asupra extremei drepte într-un lucru banal, făcând-o pe Le Pen, care și-a domolit retorica, să pară mai respectabilă, chiar un potențial președinte. Acest lucru a ajutat-o pe Le Pen să avanseze în marele său demers de când a preluat conducerea de la tatăl său, Jean-Marie, în 2011: să transforme un partid văzut mult timp drept un refugiu rasist și antirepublican pentru nostalgicii epocii coloniale.

„Exact ca în 2012, când era văzută mai bine datorită exceselor tatălui ei, Marine Le Pen este capabilă să valorifice comportamentul radical extrem al lui Zemmour, care o face să pară calmă, stăpână de sine, înțelegătoare, o persoană care nu provoacă discordie”, a declarat Cécile Alduy, profesor la Universitatea Stanford și cercetător asociat la Sciences Po din Paris, care a publicat recent o carte despre retorica lui Zemmour.

Șefa Adunării Naționale și-a domolit în mod vizibil discursul în cursa electorală, ferindu-se de controverse și limitând denigrările care îi defineau cândva partidul. Fără a renunța la atitudinea ei împotriva imigranților, a reușit să evite cu tact discuțiile privind teoria conspiraționistă a „Marii Înlocuiri” popularizată de Zemmour, la care chiar și candidata conservatoare, Valérie Pécresse, a făcut oarecum referire. 

Atunci când a început războiul în Ucraina, candidata de extremă dreapta a dat dovadă de empatie, declarându-se în favoarea primirii refugiaților ucraineni, în timp ce Zemmour a șocat publicul spunând că aceștia ar trebui să se refugieze în Polonia.

Atât Zemmour, cât și Le Pen au avut în trecut numai cuvinte de laudă la adresa președintelui rus Vladimir Putin, ignorând semnalele că ar putea reprezenta un pericol pentru Europa. Îngrijorările că acest lucru i-ar putea afecta campania lui Le Pen i-au făcut pe membrii partidului ei să elimine rapid pliantele pe care era o fotografie cu lidera Adunării Naționale și Putin la Kremlin.

Dar și în ceea ce privește Rusia, tot Zemmour a fost ținta criticilor, candidatura lui Le Pen rămânând neafectată. Războiul a scos la iveală abilitatea ei de a transforma un obstacol într-o ocazie, înlăturând politica identitară a lui Zemmour și situând dezbaterea în sfera ei preferată: creșterea prețurilor și situația dificilă a francezilor cu probleme financiare.

 

 

Acum că adversarul ei de extremă dreapta a fost scos din cursa electorală, rămâne de văzut dacă Le Pen va putea în continuare să evite criticile și analizele din zilele următoare. Însuși Zemmour a afirmat într-un interviu săptămâna trecută, anticipând o posibilă înfrângere, că „de îndată ce Le Pen va ajunge în turul al doilea, va fi privită din nou drept un politician diabolic”.

 

Traducere și adaptare de Elena Șerban de pe pagina în limba engleză a France 24