Rata absenteismului în continuă creștere. Cetățenii francezi nu mai consideră votul o datorie

Oamenii obișnuiau să iasă la vot la toate alegerile, ca semn al datoriei. „Votul din datorie civică este un vot pe care îl exerciți pentru că este o obligație față de societate. Oricare ar fi problema, te prezinți la vot”, precizează politologul Vincent Tiberj.

Oamenii născuți înainte de al Doilea Război Mondial nu și-au schimbat percepția, dar generațiile mai tinere nu mai consideră votul o obligație.

În mod normal, la alegerile prezidențiale din Franța, se înregistrează cea mai mare prezență la vot, iar ziua de duminică nu a fost o excepție de la regulă, 73,69% din cetățenii cu drept de vot prezentându-se la urne – de două ori mai mult decât cei 33,28% care și-au exprimat votul la alegerile regionale din 2021, și mai mulți decât cei 44,75% care au participat la alegerile locale din 2020.

Dar participarea la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale a scăzut cu patru puncte procentuale comparativ cu prezența înregistrată la alegerile anterioare, din 2017.

Implicare civică dincolo de cabina de vot

Tiberj, care a analizat votul în funcție de generație într-un articol publicat recent în cartea „Extinction de Vote” („Dispariția votului”), consideră că scăderea prezenței nu se aplică în cazul tuturor. Tinerii tind să-și aleagă scrutinele și problemele.

Votul din datorie civică, spune acesta, se potrivește cu ideea de „democrație verticală”, unde președintele „băieții mari” decid pentru popor. Dar asta se schimbă, în Franța, și peste tot în lume. „Acum, cetățenii pun la încercare elitele, și nu mai respectă proclamația lor electorală”.

Mișcarea Vestelor Galbene din Franța reprezintă un bun exemplu în acest sens. Dintr-un protest împotriva majorării accizelor la carburanți, s-a ajuns la manifestații săptămânale împotriva lui Macron, și a ceea ce ei îl consideră a fi un sistem al elitelor politice.

„Spiritul civic nu se mai rezumă doar la vot”, spune Tiberj. În schimb, oamenii se implică în viața civică prin proteste, semnarea de petiții sau prin participarea la boicoturi.

Impactul prezenței scăzute la vot

Și totuși, prezența scăzută la vot are un impact asupra alegerilor. După primul tur de duminică, câștigat de președintele Emmanuel Macron cu 27,85% din voturi, urmat de liderul de dreapta al Adunării Naționale, Marine Le Pen, cu 23,15%, marea întrebare e ce se va întâmpla cu restul de 21,95% din alegători care i-au acordat votul candidatului de stânga Jean-Luc Mélenchon.

Încă din 2002, atunci când Jean-Marie Le Pen a ajuns în turul doi de scrutin (în mare parte, din cauza prezenței scăzute la vot a electoratului de stânga), partidele de pe scena politică au convenit să voteze împotriva lui, în ceea ce ei au numit „Pactul republican”, pentru a nu lăsa extrema dreaptă să ajungă la putere.

În 2017, lucrurile au stat la fel, atunci când Marine Le Pen a trecut în al doilea tur al alegerilor. Mulți alegători i-au oferit votul lui Macron, nu pentru că îl susțineau, ci pentru că nu o voiau pe Le Pen.

Alegerile din 2022 au o altă greutate, deoarece Macron nu mai e un necunoscut. E președinte de cinci ani, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru.

„Când forțezi oameni să aleagă răul cel mai mic, îi faci să-și pună niște semne de întrebare privind utilitatea votului”, precizează Tiberj, subliniind probabilitatea ca mulți dintre susținătorii lui Mélenchon să decidă să nu-și exercită dreptul la vot în al doilea tur.

În timp ce sondajele arată o victorie probabilă a lui Macron, rămân $n continuqre problemele fundamentale ale valorii și legitimității votului, Tiberj avertizând că nu vor face altceva decât să înrăutățească situația.

„Dacă nu rezolvăm problema, pe viitor, din ce în ce mai puțini oameni își vor dori să voteze”, precizează acesta.

Cei care își exercită dreptul la vot vor alege pentru majoritate, iar „probabil restul populației nu va fi de acord cu ce se întâmplă”.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a RFI