Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Amenințarea cu arme chimice amplifică tensiunile asupra trupelor din Mariupol

15ap_ar2.jpg

Un bărbat merge pe lângă bicicleta sa în centrul orașului Mariupol la 12 aprilie 2022. Fotografie făcută în timpul unei vizite organizate de armata rusă
Sursa imaginii: 
AFP/Alexander Nemenov via France 24

Orașul ucrainean Mariupol este pe punctul de a ceda forțelor ruse în urma asediului sângeros care durează de 40 de zile. Rapoartele recente privind un atac cu arme chimice stârnesc temeri în oraș, dar să fie oare reală amenințarea?

După mai bine de 40 de zile în care a apărat orașul, unitatea de 36 de pușcași marini ai armatei ucrainene a publicat luni un mesaj pe Facebook. „Probabil că astăzi va fi ultima zi de luptă, deoarece rămânem fără muniție”, au scris ei. „Unii dintre noi vor muri, alții vor fi capturați. Vă implorăm să vă amintiți de noi, pușcașii marini”.

În ultimele șase săptămâni, forțele ruse au încercuit și blocat orașul-port din sud-estul Ucrainei. Coridoarele umanitare au fost un eșec. Populația civilă a fost atacată. S-au bombardat școli și spitale. Imaginile din satelit arată cum acest oraș, cândva înfloritor, a devenit o ruină.

90% din infrastructura orașului a fost distrusă, iar numărul morților depășește pragul de 20.000, conform primarului Vadim Boicenko. El a declarat că pe 11 aprilie „străzile orașului erau pline de cadavre”.

În aceeași zi, a apărut o nouă amenințare. Batalionul ucrainean Azov a anunțat că o dronă rusească a aruncat cu o „substanță otrăvitoare” asupra trupelor și civililor din Mariupol, provocându-le insuficiență respiratorie și probleme neurologice.

„Amenințarea armelor chimice este reală”, a declarat pentru France 24 Katarzyna Zysk, expertă în strategia militară a Rusiei. „Civilii și guvernul au motive să fie foarte îngrijorați de acest lucru”.

Evitarea „umilinței, greu de suportat”

Armele chimice au fost interzise de comunitatea internațională după Primul Război Mondial, semnându-se acorduri consolidate în 1972 și 1993 în vederea interzicerii dezvoltării, depozitării și transferului acestora.

Prin urmare, faptul că Rusia folosește arme chimice în Ucraina constituie o crimă de război, însă una pe care este dispusă să o comită. „Rusia pierde războiul, ceea ce este o umilință greu de suportat și acceptat de autoritățile de la Moscova”, a afirmat Zysk. „Armele chimice ar ajuta forțele ruse, din punct de vedere tactic, să câștige luptele, dar și să exercite presiuni psihologice asupra guvernului ucrainean pentru ca acesta să oprească rezistența și să accepte condițiile impuse de Rusia pentru încheierea conflictului”.

Armele chimice ar putea fi o cale mai rapidă spre încetarea bătăliilor din Mariupol. „În prezent, pentru Rusia, planul de a acapara cât mai repede cu putință orașul Mariupol are sens din punct de vedere militar, deoarece acest lucru ar disponibiliza numeroase trupe pentru atacul plănuit asupra regiunii Donețk”, a precizat pentru France 24 Marc-Michael Blum, expert în arme chimice și fost șef al laboratorului Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

Un atac chimic flagrant la scară largă ar risca să provoace revoltă în rândul comunității internaționale, care este deja „neprietenoasă” cu Rusia. Dar un atac mai mic, cu țintă precisă, ar fi mult mai greu de verificat, mai ales într-o zonă inaccesibilă comunității internaționale, cum este orașul Mariupol.

„În Mariupol sunt câteva trupe ucrainene izolate, care opun rezistență”, a spus Blum. „Nu există nicio șansă ca persoanele afectate de un atac chimic să meargă la spital unde pot fi prelevate probe. Este mai probabil ca acele persoane să fie capturate sau ucise de ruși. Așadar, există motive pentru a crede că Rusia poate ascunde utilizarea armelor chimice, pentru că nu se poate dovedi că s-a întâmplat”.

Lipsă de dovezi

Cu toate acestea, Blum este reticent cu privire la atacul cu arme chimice raportat de batalionul Azov în Mariupol.

De asemenea, și președintele Ucrainei, Volodimir Zeleski, este precaut cu privire la acest subiect. El a afirmat miercuri într-un discurs că nu se pot trage încă concluzii ferme privitoare la folosirea de către armata rusă a armelor chimice în Mariupol, deoarece momentan este imposibil să se facă cercetări în orașul asediat.

Dovedirea faptului că a avut loc un atac chimic este un proces lung și complicat, asemănător cu dovedirea altor crime de război. Trebuie prelevate și analizate probe de la fața locului, cât și declarații ale martorilor, înregistrări video, fotografii și orice alte dovezi.

„Odată ce există dovezi că s-au folosit arme chimice, abia atunci se pune problema cine le-a folosit. Stabilirea făptașului este un proces și mai greu”, a spus Blum. „Există încă foarte puține informații cu adevărat credibile (din Mariupol)”.

Ceea ce complică și mai mult situația este faptul că Rusia nu deține în mod oficial arme chimice. În 1993 a semnat Convenția privind Armele Chimice care a intrat în vigoare în 1997, interzicându-le părților semnatare să depoziteze, să dezvolte sau să folosească asemenea arme.

La 27 septembrie 2017, OIAC a verificat verosimilitatea declarațiilor oficialilor ruși, conform cărora Rusia nu mai avea depozite de arme chimice.

De atunci, atacuri chimice la scară redusă au fost atribuite Rusiei, datorită dovezilor de prezență a agentului neurotoxic rus Noviciok. Printre acestea se numără atacul din 2020 asupra liderului opoziției ruse, Aleksei Navalnîi și cel din 2018 asupra fostului ofițer militar rus și agent dublu pentru serviciile secrete britanice, Serghei Skripal, și asupra fiicei sale, Iulia Skripal.

Rusia este bănuită și pentru atacurile chimice la scară largă din Siria și Cecenia, însă nu a fost dovedit nimic până acum. „Ne lipsesc dovezile credibile că Rusia ar avea încă depozite întregi cu tone de arme chimice”, a afirmat Blum.

„Să fie o posibilitate? Este un stat mare și foarte cunoscut de-a lungul istoriei pentru încercările de a se eschiva de la astfel de promisiuni”.

„Dezmințiri plauzibile și incertitudine”

Rusia susține în continuare că atacurile cu arme chimice din Siria au fost înscenate de serviciile secrete occidentale sau de forțele de opoziție, acuzații greu de combătut. Dacă Rusia ar folosi arme chimice în Ucraina, Zysk se așteaptă la o retorică asemănătoare.

„Cu câteva săptămâni înainte, guvernul rus a născocit povestea existenței laboratoarelor biologice în Ucraina, încercând în acest mod să dea vina pe ucraineni în cazul unui atac chimic”, a declarat ea. „Asta face ca dezmințirile să pară plauzibile și stârnește incertitudine”.

Chiar înainte de începerea războiului se răspândi-se o poveste controversată. Încă din decembrie 2021, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat că contractorii militari americani introduceau în Ucraina tancuri „pline cu componente chimice neidentificate” pentru a „provoca” Rusia.

La 9 martie 2022, în plin război, SUA a avertizat că Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina și să le atribuie Washingtonului pentru a-și justifica invazia.

În ceea ce privește situația din Mariupol, „bineînțeles că o putem privi, de asemenea, dintr-un alt unghi”, a spus Blum. „Poporul ucrainean este în mod clar disperat, așadar există vreun interes pentru ucraineni să declare un atac cu arme chimice care nu a avut loc de fapt?”

Batalionul Azov care a raportat atacul din Mariupol este categoric anti-Rusia, fiind inițial un grup paramilitar cu inclinații pro-naziste înființat pentru a lupta împotriva invaziei rusești în Donbas în 2014.

Afirmația grupului privind un atac a determinat răspunsul rapid din partea guvernului britanic. Dacă se dovedea că afirmația ar fi adevărată, „atunci toate opțiunile erau luate în considerare pentru a răspunde”, a declarat James Heappey, ministrul forțelor armate britanice.

Zelenski a profitat la rândul lui de ocazie, îndemnându-i miercuri pe liderii occidentali să „ia măsuri urgente” pentru a preveni un viitor atac chimic din partea Rusiei.

Autoritățile din SUA au fost mai cumpătate. În timp ce Biden l-a acuzat miercuri pe președintele rus Vladimir Putin de „genocid” în Ucraina, reprezentanții Casei Albe au anunțat că afirmațiile privitoare la folosirea armelor chimice rămân neverificate, deși există temeri că Putin ar fi în stare să recurgă la astfel de măsuri.

„Alte localități ar putea avea aceeași soartă”

De șase săptămâni încoace, știrile din orașul Mariupol sunt dezolante.

Ucraina a acuzat Rusia că a provocat o criză umanitară în oraș prin blocarea coridoarelor care ar fi permis accesul cu provizii esențiale și ajutor medical sau evacuarea cetățenilor. Cei care au reușit să fugă au descris imaginile de acolo ca fiind „mai înfricoșătoare decât un film de groază”.

Indiferent că s-au folosit sau se vor folosi sau nu arme chimice, amenințarea unui atac se profila deja de luni de zile, sporind temerile într-o situație deja critică. „Este un element psihologic foarte puternic”, a precizat Zysk. „Amenințarea cu arme chimice este foarte înspăimântătoare”.

Stârnind temeri legate de un atac chimic, chiar dacă el nu are loc, ar fi ultima alternativă pe care o au forțele ruse pentru a-i determina pe ucraineni, și implicit orașul Mariupol, să cedeze. Pe de altă parte, desfășurarea unui asemenea atac ar fi o modalitate pentru armata rusă de a răspândi și mai multă teamă și de a evacua rapid orașul. Astfel, ar obține o victorie mare pentru Putin și un punct strategic, blocând accesul ucrainenilor la Marea Azov.

Oricare dintre opțiuni ar aduce beneficii Rusiei. Singura certitudine la momentul actual pare a fi că Mariupol va ceda în curând, iar distrugerile masive din oraș transmit un mesaj clar. „Mariupol este un avertisment pentru autoritățile ucrainene”, a declarat Zysk. „Transmite mesajul că aceeași soartă ar putea-o avea și alte localități”.

 

Traducere și adaptare de Elena Șerban de pe pagina în limba engleză a France 24