Șefa partidului Adunarea Națională a strâns 42,68% dintre voturi în Mayotte, unde, la referendumul din 2009, cetățenii au votat în număr foarte mare pentru a deveni al 101-lea departament francez (al cincilea de peste mări).
Rezultatul obținut de Le Pen în Mayotte, insulă între Madagascar și continentul african, a depășit chiar și scorurile obținute în departamentele Aisne (39,27%) și Pas-de-Calais (38,68%) din nordul Franței, cunoscute de-a lungul anilor pentru susținerea pentru partidul ei. De asemenea, ea i-a surclasat pe cei doi principali adversari, Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stângi (23,96%) și președintele Emmanuel Macron (16,94%).
Candidând pentru a treia oară la alegerile prezidențiale, Le Pen are susținere mare în Mayotte după ce a început modest campania. În 2012, când a candidat prima dată, a obținut doar 2,77%. În primul tur de scrutin al alegerilor din 2017, susținerea ei a crescut vertiginos la 27,19%, apoi la 42,89% în turul al doilea, dar, în cele din urmă, Macron a învins-o, ajungând la președinția țării.
Thani Mohamed Soilihi, senator pentru Mayotte din Raliul democraților, progresiștilor și independenților (RDPI) nu este „din păcate, foarte surprins” de un rezultat care „vine în continuarea alegerilor europene” din 2019, unde partidul lui Le Pen a obținut peste 45% din voturi în Mayotte.
Le Pen „pune paie pe foc” cu discursurile ei despre imigrație și nesiguranță, potrivit lui Mohamed Soilihi.
„Acest tip de discurs facil și populist atrage pe plan local. Așa se explică rezultatul atât de mare”, a declarat el pentru France 24.
Temele preferate de partidul Adunarea Națională sunt pe placul multor cetățeni din Mayotte, a spus el. Insula este afectată de un nivel de infracționalitate „peste medie”, conform unui raport din noiembrie 2021 privitor la condițiile de trai și de securitate din Mayotte, realizat de Institutul național de statistică din Franța (INSEE). În 2018 și 2019, infracționalitatea în toate domeniile – spargeri, furturi și violențe fizice și sexuale – a depășit cu mult cifrele din Franța continentală. Aproximativ 18% dintre case au fost sparte cel puțin o dată în intervalul de doi ani.
„Locuitorii din Mayotte sunt de trei ori mai predispuși la a fi victime ale furturilor, cu sau fără violență”, se arăta în raport.
Datele INSEE arată că 48% dintre locuitorii insulei nu se simt în siguranță nici măcar în propriile case, iar 52% nu se simt în siguranță în cartierele în care locuiesc. Iar aceste cifre cresc de la an la an.
De asemenea, Mayotte este cel mai sărac teritoriu francez. Jumătate din populația din Mayotte trăiește cu mai puțin de 260 de euro pe lună, în timp ce aproximativ 10% dintre locuitori se descurcă cu mai puțin de un euro pe zi, conform ONG-ului francez Inequality Observatory.
Imigrația ilegală este, de asemenea, un motiv de îngrijorare pentru populația din Mayotte. În fiecare zi sosesc ambarcațiuni din insulele Comore, ceea ce-i deranjează pe cetățenii de acolo, care sunt de părere că acest flux aduce numai necazuri. Într-un raport din februarie 2019, INSEE a constatat că, având în vedere „imigrația semnificativă dinspre Comore” și plecarea „nativilor din Mayotte către alte locuri”, 48% din populația departamentului nu era nativă în 2017, cu 8% mai mult decât în 2012.
Sunt doar vești bune pentru Le Pen, care a pus foarte mare accent pe aceste probleme în timpul vizitei ei pe insulă în decembrie 2021.
„Mayotte aproape că se aseamănă cu un laborator al groazei. Așa va arăta viitorul nostru dacă nu facem ceva”, a declarat ea în fața alegătorilor pe care i-a cucerit aproape în totalitate.
„Nu mă tem să afirm că există o legătură între imigrație și nesiguranță. În #Mayotte, mai mult decât oriunde altundeva, infracționalitatea și delincvența au legătură cu valul de imigrație ilegală!”
Mohamed Soilihi, care îl susține pe Macron, recunoaște că localnicii din Mayotte au îndurat „momente foarte dificile în ultimii ani”, dar dă vina pe faptul că nu s-au luat măsuri în trecut.
„Există o oarecare nedreptate, rezultatul mai multor ani în care s-a acționat ineficient. Dacă guvernele anterioare s-ar fi ocupat de acest dezastru așa cum a făcut-o Macron, situația ar fi diferită”.
El menționează că numărul persoanelor care se află sub pragul sărăciei a scăzut semnificativ, de la 84% la 77%, în timpul mandatului de cinci ani al lui Macron.
Însă, alți alegători sunt de părere că un alt președinte ar face și mai mult.
„Mahorezii se simt abandonați. Rezultatul este în concordanță cu ceea ce se întâmplă. Este important că un candidat ne ia în serios temerile, greutățile. Le Pen este cea cu care suntem de acord”, a precizat Daniel Zaïdani, un politician local, la postul de televiziune Mayotte La 1ère în seara primului tur de scrutin.
„Emmanuel Macron este oarecum rezervat în privința nevoilor noastre”, a subliniat Zaïdani, care a fost președintele Consiuliului General din Mayotte între 2011-2015, iar de atunci o susține pe Le Pen.
În timp ce Le Pen a petrecut trei zile în Mayotte la finalul anului 2021, Macron s-a rezumat doar la un filmuleț și o scrisoare adresate locuitorilor din Mayotte și teritoriilor de peste mări pe 17 martie.
Relația dintre Macron și acest teritoriu a fost uneori tensionată. În iunie 2017, în timpul unei vizite la un centru maritim de căutare și salvare în Oceanul Atlantic, Bretania, Macron a făcut o remarcă nepotrivită despre „kwassa-kwassa”, ambarcațiunile rapide de pescuit folosite, de asemenea, pentru transportul ilegal al migranților. „Kwassa-kwassa nu sunt folosite atât de mult pentru pescuit cât sunt pentru aducerea migranților din insulele Comore”, a glumit el, stârnind astfel un val de critici și nemulțumire.
În ceea ce privește turul al doilea din 24 aprilie, Mohamed-Soilihi speră ca Macron să aibă votul cât mai multor alegători și mizează pe nivelul ridicat de abținere.
Aproximativ 60% din populația cu vârsta de vot s-a abținut în primul tur de scrutin, cea mai mare rată înregistrată vreodată pentru un scrutin prezidențial în Mayotte, depășind procentajul de 58,78% din 2002.
Francezii de pe continent, necunoscând greutățile cu care se confruntă locuitorii din Mayotte, par să nu înțeleagă sprijinul necondiționat de care se bucură Le Pen și partidul ei. În urma rezultatului mare în favoarea ei, pe rețelele de socializare au apărut numeroase reacții batjocoritoare sau furioase.
„Mi se pare foarte ciudat cum o populație de culoare, peste 90% dintre locuitori fiind musulmani, ar vota pe cineva islamofob, o persoană dintr-un partid ai cărui membri țin adesea discursuri în care atacă persoanele de culoare, arabii și musulmanii”, a afirmat Mohamed Soilihi.
Traducere și adaptare de Elena Șerban de pe pagina în limba engleză a France 24
Revista Presei
Presa Internațională
Top articole
