Est-europenii acționează împreună pentru a scăpa de șantajul energetic rusesc

Ceea ce multă vreme, pentru unii, părea doar un concept teoretic – și anume folosirea de către Rusia a gazului ca armă politică – a devenit o evidență odată cu declanșarea invadării Ucrainei.

Recenta decizie a Kremlinului de a opri furnizarea de gaze pentru Polonia și Bulgaria nu a făcut decât să accelereze eforturile europenilor de a se rupe de dependența de gazele rusești.

Cu atât mai mult cu cât preşedintele Vladimir Putin a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept "neprietenoase", să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.

Dar care este răspunsul est-europenilor?

Un gazoduct între graniţele Greciei şi Bulgariei ar urma să fie finalizat până în iunie, obiectivul fiind de a asigura celor două ţări dar şi vecinelor lor acces la noile conectări la reţea.

Gazoductul de 240 milioane de euro va lega oraşul Komotini din Grecia de oraşul Stara Zagora din centrul Bulgariei. Proiectul este finanţat de ţările implicate şi de UE.

Între timp, liderii Bulgariei şi României au anunţat planuri de a colabora pentru a reducerea presiunea Rusiei asupra pieţei gazelor.

Premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că ţara ar putea primi gaze din România, pe care ar urma să le trimită în Turcia, urmând să ajungă înapoi pe cealaltă direcţie, prin interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria. Premierul bulgar s-a declarat convins că interconectorul dintre Bulgaria şi Grecia va fi finalizat în iunie.

Potrivit premierului bulgar Kiril Petkov, este foarte important faptul că există o infrastructură care până în prezent nu a fost folosită pe deplin. ”Este vorba de conducta care aducea gaz prin România, Bulgaria către Turcia. Acum poate să lucreze în sens invers şi posibilitatea de a cumpăra împreună gaz lichefiat este o mare oportunitate, pentru că şi nivelurile de preţuri vor fi diferite dacă vom cumpăra împreună. Concomitent cu aceasta, partenerii noştri din Azerbaidjan sunt de asemenea o sursă posibilă pentru gaz suplimentar", a subliniat Kiril Petkov.

De asemenea, Polonia şi Cehia ar urma să reia negocierile privind construirea gazoductului Stork II, care leagă cele două țări și ar permite Cehiei să se cupleze la gazul provenit din Norvegia sau din terminalele poloneze de gaz lichefiat.

Premierul ceh Petr Fiala a declarat că ţara sa este interesată şi de achiziţii în terminalele extinse sau nou construite ale Poloniei de gaze naturale lichefiate. Aceasta, în condițiile în care aproximativ 90% din gazele naturale importate de Cehia sunt din Rusia.

Discuţiile anterioare privind gazoductul Stork II fuseseră abandonate dar în contextul actual, ambele ţări au anunţat că acum sunt deschise la cooperarea în domeniul energiei.

Iar povestea își are morala ei. Europenii nu pot răspunde crizelor decât acționând în comun. Putem fi slabi luați unul câte unul, dar putem fi foarte puternici împreună. Pandemia ne-a arătat asta. Criza declanșată de Rusia o arată din nou.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica