Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa Plus: Integrarea europeană, prioritatea noului guvern din Muntenegru

dritan_abazovic.jpg

Dritan Abazovic este noul șef al cabinetului de la Podgorița
Sursa imaginii: 
Facebook / Dritan Abazovic

Parlamentul din Muntenegru a acordat săptămâna trecută votul de încredere noului guvern de coaliție condus de premierul Dritan Abazovic, care și-a propus ca principal obiectiv integrarea în Uniunea Europeană, transmite publicația Vijesti.

Noul guvern îl înlocuiește pe cel condus de fostul premier, Zdravko Krivokapic, care a fost demis în urma unui vot de neîncredere al Parlamentului, precizează sursa citată.

Abazovic a declarat că integrarea europeană trebuie să fie principala prioritate a țării, mai ales în contextul agresiunii rusești din Ucraina. El a precizat că principalele direcții ale politicii guvernului său vor fi lupta împotriva corupției, creșterea investițiilor, protecția mediului și asistența socială, în special pentru copii și tineri.

Scena politică din Muntenegru, țară membră a NATO, care a început negocierile de aderare la UE în 2012, este puternic divizată între partidele conservatoare pro-ruse și pro-sârbești, pe de o parte, și mai multe partide pro-europene, de cealaltă parte.

Noul guvern, minoritar, a primit voturile a 46 dintre cei 81 de parlamentari, o susținere destul de fragilă, ținând cont că reformele necesare aderării la UE presupun adoptarea în perioada următoare de legi care trebuie susținute de două treimi din numărul de parlamentari.

 

Ungaria: Micile benzinării în pericol de faliment

Asociația Benzinăriilor Independente din Ungaria a reacționat vehement la decizia de săptămâna trecută a guvernului Orban de a prelungi termenul de plafonare a prețurilor la carburanți, avertizând că 99% dintre acestea vor da faliment în mai puțin de o lună, transmite publicația Telex.

Benzinăriile independente beneficiază în prezent de un program de subvenții de la bugetul de stat, dar acest program se încheie la sfârșitul lunii mai.

La rândul său directorul general al companiei petroliere MOL, Zsolt Hernadi, a spus că măsura nu se va putea susține mult timp, pentru că resursele se vor epuiza. În opinia sa, plafonarea artificială a prețurilor nu este o soluție, iar dacă această practică nu va înceta, atunci se va instala o penurie de carburanți pe piață, ceea ce va putea duce la tensiuni sociale.

Guvernul a anunțat săptămâna trecută că plafonarea prețului benzinei și motorinei se prelungește până la 1 iulie a.c. Benzinăriile nu vor putea crește prețul acestor carburanți timp de două luni peste 480 de forinți, adică 6,5 lei. Prețul de piață ar fi în jur de 8 lei acum în Ungaria.

De la 1 februarie guvernul a plafonat nu doar prețul carburanților, ci și prețurile a 6 alimente de bază: zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, pulpa de porc, piept de pui și lapte de vacă. Plafonarea va rămâne în vigoare și pentru acestea, tot până la 1 iulie.

 

Albania: Mai puțini studenți la Universitatea din Tirana

Numărul de locuri disponibile pentru studenți la Universitatea de stat din Tirana în sesiunea de admitere pentru anul universitar 2022-2023 va fi cu câteva sute mai mic decât anul trecut, pe fondul reorientării candidaților către universitățile particulare și către cele din străinătate, un fenomen care se face simțit constant începând din 2018, transmite publicația Panorama.

Dintre cele șase facultăți ale universității, cea mai afectată este facultatea de limbi străine, care va primi anul acesta cu 135 de studenți mai puțin decât anul trecut. Reduceri importante se înregistrează și la facultatea de istorie (70 de locuri mai puțin), jurnalism, arheologie și geografie. Cea mai puțin afectată pare să fie facultatea de filozofie, unde vor fi cu 10 locuri mai puțin decât anul trecut. Facultățile de Drept și de Științe ale naturii vor scoate la concurs același număr de locuri ca anul trecut.

În ce privește criteriile de admitere, fiecare facultate are regulile ei. Astfel, pentru admiterea la Științe Naturale, media obținută la Bacalaureat are o pondere de 50 până la 75% pentru stabilirea notei finale, în timp ce pentru Științe sociale nota finală este stabilită în proporție de 40% de nota de la bacalaureat, 30% de examenele propriuzise și 30% din media notelor la materiile specifice din timpul liceului.

 

Au participat la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Kristina Đurović - Muntenegru

Nóra Lepnyák - Ungaria

Izabela Preka – Albania

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 2 mai 2022