Relația Berlin-Kiev se repară

Cancelaria prezidenţială a anunţat într-un scurt comunicat că preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier a avut ieri o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Steinmeier l-a asigurat pe Zelenski de solidaritatea Germaniei şi şi-a exprimat respectul faţă „de lupta curajoasă a poporului ucrainean contra agresorilor ruşi”. De la bun început, Germania a sprijinit Ucraina financiar şi militar, se spune mai departe în comunicat. Convorbirea a fost calificată drept „importantă şi foarte bună”, iar iritările din trecut au fost înlăturate.

După această convorbire s-a anunţat că, în viitorul apropiat, cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele Steinmeier vor face o vizită în Ucraina, fiind invitaţi oficial de către Zelenski. Înaintea acestei vizite, însă, va pleca ministra de externe, Annalena Baerboc, la Kiev. Cînd vor avea loc toate aceste vizite încă nu s-a precizat.

Relaţiile germano-ucrainene au fost umbrite în ultimele săptămîni de mai multe incidente, pe care le-a provocat, în primul rînd, ambasadorul Andrei Melnik (ortografiat ucr. Андрій Мельник, germ. Andrij Melnyk). Acesta a acuzat partea germană că ar refuza să furnizeze Ucrainei armament ofensiv. În urma unor demersuri în culise, vizita preşedintelui Steinemeier la Kiev, care urma să aibă loc luna trecută, a fost contramandată. Atunci, preşedintele german a fost declarat persona non grata la Kiev. Culmea în acest război al declaraţiilor provocatoare, lansate de către Melnik, a fost comentariul acestuia legat de un interviu pe care Scholz l-a acordat luni canalului 2 al televiziunii publice germane (ZDF). În interviu, cancelarul a spus că Germania va susţine în continuare Ucraina, aşa cum o fac şi ţările aliate, dar el nu va contribui la escaladarea războiului prin acţiuni necugetate.

Comentînd interviul, Melnik a spus (agenţiei germane de presă - DPA) că şeful guvernului federal se comportă ca un „caltaboş supărat”. În urma acestui derapaj verbal, Scholz a justificat decizia sa de a nu da curs invitaţiei de a merge la Kiev, invocînd episodul Steinmeier.

La întrebarea adresată astăzi lui Melnik dacă intenţionează să le ceară scuze lui Steinmeier şi Scholz, acesta a dat un răspuns în doi peri:

„Cred, aşa cum am mai spus, că problema care ne-a stat în cale a fost rezolvată ieri - după convorbirea telefonică. Acum nu poate fi vorba despre o scuză.”

În interviul acordat postului naţional de radio (DLF
), Melnik s-a repezit la ministra de externe, Annalena Baerbock, afirmînd că nu s-a întîlnit cu ea nici înainte şi nici după începerea războiului. La întrebarea dacă această situaţie nu cumva are de-a face cu „stilul” său nediplomatic, Melnik a dat o explicaţie evazivă, afirmînd că răspunsul le-ar putea da Baerbock şi cei din guvernul federal.

Pe tema armamentului ofensiv a izbucnit şi o amplă dezbatere publică, pro şi contra livrărilor.

Miercuri s-a dat publicităţii a doua scrisoare deschisă, adresată cancelarului Olaf Scholz ( publicată în ediţia online a hebdomadarului „Die Zeit”), în care se cere furnizarea de armament în Ucraina. Scrisoarea a fost semnată pînă-n prezent de aproape 50.000 de persoane.

Între primii semnatari se află şi Herta Müller, laureată a Premiului Nobel, Marianne Birthler, fosta şefă a Oficiului pentru administrarea arhivelor securităţii est-germane, Stasi, Markus Meckel, fostul ministru de externe al Germaniei Răsăritene şi Deniz Yücel, preşedintele PEN-Clubului german.

Scrisoarea aceasta este o reacţie directă faţă de cea lansată săptămîna trecută (publicată în revista „Emma”), în care se cerea stoparea livrărilor de armament. Ea a fost semnată de peste 235.000 de persoane, între care se aflau feminista Alice Schwarzer, scriitorii Martin Walser şi Juli Zeh, şansonetistul Reinhard Mey, ecologista Antje Vollmer, regizorii Andreas Dresen şi Alexander Kluge. (Între timp s-a dat publicităţii şi o versiune în limba engleză şi franceză.)

În acest context, tensionat de problema livrărilor de armament, în ultimele săptămîni au fost date publicităţii şi două sondaje cu scopul de a vedea reacţiile opiniei publice faţă de această chestiune spinoasă. La începutul lunii trecute, 55 la sută dintre cetăţeni erau de acord cu furnizarea de armament ofensiv în Ucraina. 37 la sută erau împotriva. La sfîrşiul lunii aprilie, situaţia s-a modificat. Dintr-un nou sondaj se desprinde că numărul celor care sînt de acord cu furnizarea armamentului greu a scăzut cu 10 puncte. 31 la sută din populaţia germană opinează că livrările de armament ar trebui mărite.